Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici diverse

Autoreclamă


Alex. Leo Şerban

Elle, septembrie 2006
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
După aproape doi ani de făcut o emisiune pe TVR Cultural, am hotărît să renunţ la postura de moderator şi - cică! - la aceea de "realizator"... Emisiunea se numea "Fotograme", avea o oarecare notorietate printre cinefili şi, mai mult, era inclusă în noua grilă de programe. Cum s-ar zice, nu m-a "dat afară" nimeni. Dimpotrivă: postul respectiv îşi manifestase disponibilitatea de a continua colaborarea cu mine. Şi totuşi, am zis mulţumesc, dar nu, mulţumesc.

Motivaţia nu trebuie căutată prea departe. Am ajuns la o vîrstă cînd îţi regîndeşti priorităţile. Nu mai cauţi aventura. Nu-ţi mai doreşti avanscena. Nu mai ţii să demonstrezi, cu orice preţ, ceva. Nu am de gînd să-mi fac un "blog" trist. Şi nu cred că "a fi pe sticlă" este ceea ce-mi place mai mult. Sînt de acord că prezenţa pe micul ecran îţi asigură o vizibilitate mult mai mare decît aceea de "scîrţa-scîrţa pe hîrtie", dar - în acelaşi timp - simt o oarecare melancolie văzînd cît de mulţi intelectuali dau din coate pentru a fi văzuţi. Acum, că am muşcat din acest fruct, ştiu ce gust are. Iar gustul e efemer. Ca să reuşeşti o carieră în televiziune îţi trebuie o motivaţie mai puternică decît banii (care sînt, să nu fiu ipocrit, mulţi!). Trebuie să fii realmente pasionat de jurnalismul de - şi pe - sticlă. Or eu, sincer, nu sînt.

Întîmplarea (sau nu) face ca, în perioada imediat următoare, să-mi apară două cărţi, la două edituri diferite. E o ironie, pentru că - multă vreme - am considerat că a scoate cărţi este un lucru van şi vanitos... Nu credeam în necesitatea de a te "exprima" în volum aşa cum nu mai cred, astăzi, în necesitatea de a te exprima pe sticlă. Însă una dintre aceste două cărţi (Dietetica lui Robinson) este un elogiu adus minimalismului. Şi acest lucru vroiam să apară, pentru că - iată - se întîlneşte cu decizia mea de a renunţa la o emisiune de televiziune. Ce este minimalismul, aşa cum îl înţeleg eu? Este tendinţa - firească, aş îndrăzni să spun, la o anumită vîrstă - de a renunţa. A renunţa la multe din lucrurile care-ţi complică viaţa. A păstra numai strictul necesar. A te simţi bine înconjurat de puţin. Pentru că acel "puţin" înseamnă rodul unor alegeri. Sînt cele mai bune lucruri pe care le vrei de la viaţă - iar acestea, dacă nu eşti grandoman, nu pot fi multe. Nu sînt budist, dar cred într-o oarecare înţelepciune Zen care-ţi spune să păstrezi numai ceea ce nu-ţi prisoseşte. Cred că o viaţă frumoasă este o viaţă a bucuriilor simple. Paradoxul este că, pentru a ajunge la această concluzie, trebuie să fi trecut prin pleava plăcerilor complicate, care-ţi mănîncă timp... Numai atunci poţi aprecia, cum se cuvine, ceea ce ţi-a rămas.


Resurse

 Alte articole de Alex. Leo Şerban


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer