Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Ştiri  Sageata  Festivalul de film documentar şi antropologie vizuală Astra Film Fest 2006

Filmele premiate ale ASTRA Film FEST 2006 şi cîteva cuvinte despre Marele Premiu


Comunicat de presă

octombrie 2006
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Sâmbătă seara, de la ora 18, la Sala Thalia din Sibiu au fost premiate cele mai bune filme ale ediţiei din acest an a ASTRA Film FEST 2006. Mai jos, aveţi lista filmelor premiate, precum şi o descriere a acestor filme. Valoarea totală a premiilor depăşeşte 15.000 de euro.


Secţiunea Internaţional

Sageata Premiul Luxemburg

Ayelet Bechar pentru filmul Just Married (Israel)

Filmul este povestea a două cupluri care decid să se căsătorească deşi ştiu că, pentru ele, viaţa împreună nu este posibilă în Israel. Kifah este o femeie educată, de carieră. Este activă politic şi crede cu tărie că există şanse pentru coexistenţă şi pace în Orientul Mijlociu. Soţul ei s-a născut în Gaza, iar ea trebuie să meargă la Berlin, pentru a putea trăi cu el. Suhad este o studentă de 23 de ani din Bethleem. Este logodită cu un israelian. După nuntă, devine rezident ilegal în casa soţului ei, în Ierusalim. Ori de câte ori vrea să îşi viziteze părinţii, trebuie să se furişeze prin zona securizată şi să se ferească de soldaţi. Faptul că este gravidă face aceste ieşiri tot mai dificile. Just Married vorbeşte despre absurdităţile pe care le generează conflictele politice în vieţile oamenilor obişnuiţi.


Secţiunea "Made in Romania"

Sageata Premiul British Council

Ileana Stănculescu pentru filmul Satul şosetelor (România)

În micul sat Viscri / Deutschweisskirch, din centrul Transilvaniei, toate femeile împletesc ciorapi. Un muzician german vinde ciorapii în Germania, Austria şi alte ţări. Îi place să locuiască în Viscri. El îi învaţă pe copii germana, cântul la pian şi despre frumuseţea limbii române şi, nu în ultimul rând, organizează exportul de şosete.
Majoritatea saşilor care locuiau cândva în Viscri au plecat. Numai câţiva au rămas. Nu sunt locuri de muncă în Viscri, dar vin mulţi turişti, datorită frumoasei biserici vechi, precum şi ciorapilor făcuţi de mână.
Filmul este portretul unui film special, izolat într-un peisaj frumos, dar încă plin de viaţă.

Secţiunea "Made in Romania"

Sageata Menţiune

Dieter Auner pentru filmul Leaving Transylvania (Irlanda)

După căderea comunismului în România, mii de etnici germani au emigrat din Transilvania în Germania. Exodul a continuat an după an. Tinerii saşi sau etnicii germani erau nerăbdători să părăsească România, visând la un viitor prosper în Occident. Pentru cei mai în vârstă, însă, emigrarea a fost o experienţă traumatizantă.
La revedere, Transilvania analizează această situaţie dramatică, văzută prin ochii unui cuplu mai în vârstă, din Agârbiciu. Hans şi Maria Kenzel, de 70 de ani, sunt doi dintre cei mulţi care au decis să rămână. Soţii Kenzel se ocupă de biserica-cetate din sat, trag clopotele şi ceasul. Praful pe care îl şterg de pe şirurile de bănci din biserică pare să fie singura lor legătură cu vremurile de demult. Au două opţiuni: ori pleacă, lăsând totul în urmă, ori rămân.


Secţiunea "Made in Romania"

Sageata Menţiune

Sorin Ilieşiu pentru filmul Câte ceva despre Regina Maria (România)


PREMIUL ASTRA FILM

Reka Kincses pentru filmul Campionul din Balcani (Germania)

Anii '90 au fost tulburi în istoria recentă a României, o perioadă de confuzie şi anxietate. Sistemul de valori al regimului comunist dispăruse. Înainte, Ceauşescu fusese duşmanul tuturor, situaţie ce crea o anume solidaritate între oameni. Era mai uşor să discerni între prieteni şi duşmani. Odată cu dispariţia fizică a dictatorului, oamenii s-au simţit liberi să-şi exprime propriile frustrări. Şi de cele mai multe ori au făcut-o cu violenţă. Situaţia socială era favorabilă conflictelor de orice natură, inclusiv celor etnice.
Filmul dezvăluie această perioadă prin intermediul unei experienţe directe. Personajul principal este chiar tatăl autoarei, iar implicarea lui în evenimentele ulterioare Revoluţiei a provocat schimbări cruciale în viaţa întregii familii. Fiind un membru distins al minorităţii etnice maghiare, şi-a exprimat poziţia fermă împotriva Serviciului Secret comunist, Securitatea. La începutul anilor '90, era un act de sinucidere politică, care i-a pus chiar viaţa în pericol. După şaisprezece ani şi după cinci candidaturi eşuate la un post de parlamentar, acest campion al corectitudinii şi intransigenţei nu-şi găseşte locul în noul sistem.


Secţiunea Europa de Est şi Centrală

Sageata Premiul Deventer

Petr Lom pentru filmul Bride Kidnapping in Kyrgyzstan (Canada / Cehia)

Conform unui vechi obicei cirghiz care încă funcţionează în ciuda faptului că a fost declarat ilegal cu cîţiva ani în urmă, în Kirghizstan, fostă republică sovietică, bărbaţii îşi răpesc viitoarele soţii. De obicei, viitorul mire convoacă cîţiva prieteni, închiriază o maşină, urmăreşte fiecare mişcare a fetei pe care a pus ochii şi, la momentul oportun, o răpeşte pur şi simplu de pe stradă şi o duce la casa părinţilor lui. Imediat, o delegaţie pleacă la familia fetei şi îi pune în temă cu răpirea.
În aşteptarea unei hotărîri din partea celor două familii, fata aşteaptă în casa răpitorului, păzită de rudele acestuia. Există mai multe feluri de răpiri. Cîteodată episodul este formal, pentru că tinerii se cunosc şi plănuiseră oricum să se căsătorească. Sunt însă şi cazuri cînd fata nu vrea să se mărite şi chiar situaţii în care răpitorul îi este complet necunoscut. Studii recente estimează că aproape jumătate din numărul căsătoriilor din Kirghizstan se fac pe baza tradiţionalei răpiri a miresei. În 50% din cazuri, femeile sunt căsătorite împotriva voinţei lor. Filmul spune povestea a patru fete răpite pentru a deveni mirese fără voia lor.


Secţiunea Europa de Est şi Centrală

Sageata Premiul Duna TV

Maciej Drygas pentru filmul One Day In People Poland (Polonia)

One Day In People Poland prezintă povestea unei zile obişnuite din viaţa unor oameni obişnuiţi, din Polonia comunistă. După un studiu lung de 30 de ani, prin materiale de arhivă din perioada comunistă, regizorul alege să reconstruiască ziua de 27 octombrie 1962. Era o zi ca oricare alta, când nu s-a întâmplat nimic ieşit din comun. Totuşi, fiecare lucruşor personal dezvăluie lucruri memorabile despre absurdităţile acelor vremuri. Filmul combină filmări originale, scrisori şi documente oficiale. Cel care au trecut prin comunism vor recunoaşte multe lucruri care pe atunci le guvernau viaţa. Cât despre tinerii spectatori, lor li se va oferi o privire asupra unei perioade pe care nu o cunosc şi nici nu o înţeleg.


Secţiunea Studenţi

Sageata Premiul TVR

Alyssia Grossamn pentru filmul Into The Field (Marea Britanie)


Into The Field urmăreşte viaţa de zi cu zi a unor maici din mănăstirea română ortodoxă de la Văratec. Documentând relaţiile şi rolul măicuţelor în comunitatea lor, filmul este centrat pe aspecte ordinare şi mondene ale rutinei vieţii, arătând cum activităţi vechi de secole se intersectează cu aspecte spirituale ale vieţii la mănăstire.
Folosind un stil observaţional şi combinând interviuri de informare cu unele formale, filmul explorează conceptul de "muncă obedientă" şi cum acest principiu este urmat cu stricteţe zi de zi. Filmul oferă o privire asupra întregii structuri a mănăstirii, totodată dezvăluind şi diferitele personalităţi ale unor măicuţe, pregătirea lor anterioară şi ce anume le-a determinat să se călugărească. De asemenea, în poveste sunt incluse câteva secvenţe stop-cadru, pentru a descrie anumite provocări cu care a avut de-a face antropologul în munca sa.


Secţiunea Studenţi

Sageata Premiul Centrului Naţional al Cinematografiei

Astrid Bussink pentru filmul The Angelmakers (Scoţia, Ungaria, Germania)

Nagyrev pare a fi doar un alt loc uitat de lume din zona rurală a Ungariei. Dar daca eşti mai atent la istoria satului, descoperi fantomele trecutului. În anii '20, după o serie de morţi misterioase printre bărbaţii satului, investigaţiile autorităţilor au demonstrat că aceştia fuseseră otrăviţi cu arsenic. Modus operandi era foarte simplu, arma crimei fiind banala hîrtie de muşte, iar criminalii - chiar soţiile victimelor. După mulţi ani de tăcere, personajele povestesc în faţa camerei despre evenimentele dureroase din trecut, dar şi despre aspiraţiile lor prezente şi despre modul în care evadează din rutina zilnică. Sunt poveşti despre relaţia dintre sexe şi despre situaţii în care confruntările pot duce la comportamente extreme.


Sageata Premiul Sibiu 2007 Capitală Culturală Europeană

Gary Kildea & Andrea Simon pentru filmul Koriam's Law And The Dead Who Govern (Chile / Italia / Spania)

Bătrînul înaintează de-a lungul celor adunaţi să-l întîmpine, sprijinindu-se greu pe un baston. Strînge mîinile care se întind spre el şi se apropie din ce în ce mai mult de cameră, pînă cînd umple cadrul aproape în întregime. Priveşte spre cameră şi spune "Ţie să-ţi strîng mîna?". O clipă ai senzaţia că întrebarea ţi-a fost adresată chiar ţie, privitorului. Dar vocea din off răspunde afirmativ şi vedem o mînă care apare de dincolo de cameră şi strînge cu fermitate mîna bătrînului. Este un moment tipic pentru construcţia acestui documentar, care topeşte demarcaţiile dintre spectator şi film, dintre autor şi personaj. Filmul este povestea unei influente mişcări politice şi religioase din insula East New Britain din Papua Noua Guinee, un adevărat "cargo cult" după opinia unora.


Sageata Premiul pentru cel mai bun film european

Jaroslav Vojtek pentru filmul Here We Are (Slovacia)

Filmul spune povestea emoţionantă a unei familii care îşi caută rădăcinile. După cel de-al doilea război mondial, familia Krnáč s-a mutat din Slovacia centrală în Ucraina sub-carpatină; un sat din stepa cazacă a devenit casa lor, pentru mai mult de 40 de ani. Când URSS s-a destrămat, ei au decis să se mute înapoi în Europa, cum ar fi în Slovacia, ţară despre care ştiau puţine, cu excepţia poveştilor pe care le auziseră de la părinţi. Dar în Slovacia au găsit doar sate neglijate şi şomaj, iar şansele pentru o viaţă mai bună sunt slabe. În acest timp, amintirile despre viaţa lor din sat devin pe zi ce trece mai puternice. Se pune întrebarea: unde este casa lor adevărată?




Mesajul filmului Campionul din Balcani, cîştigător al Marelui Premiu ASTRA Film 2006

"Cea mai mare problemă în viaţă este că fiecare are dreptate"


Regizoarea filmului Campionul din Balcani, Reka Kincses, câştigătoare a premiului ASTRA Film 2006 susţine că mesajul filmului ei, concentrat, ar fi "Cea mai mare problemă în viaţă este că fiecare are dreptate". Filmul a stârnit real interes, nu numai datorită faptului că face referiri inedite la viaţa mai puţin cunoscută a unor lideri actuali ai UDMR. Filmul a intrat în competiţia AFF 2006 la secţiunea Studenţi.

"Sunt foarte fericită şi impresionată de cum a fost primit acest film de către juriu şi, mai ales, de public. De altfel, filmul a fost făcut pentru publicul din România, cu scopul de a ieşi din tiparul clasic al relaţiilor dintre români şi maghiari. A fost nevoie de suflet pentru acest film, pentru că vorbim despre lucruri de pe urma cărora au avut de suferit atât cei din familia mea, cât şi eu", a declarat Reka Kincses, regizoarea Campionului din Balcani.

"Este un film al cărui mare merit, printre altele, este felul în care îmbină latura socială cu cea culturală şi cu cea politică. Accentul filmului este pus pe toate aceste laturi, dar felul în care sunt împletite este de-a dreptul îmbietor", a declarat Andrei Gorzo, critic de film şi membru al juriului ASTRA Film Fest 2006.

"Aş vrea ca acest film să schimbe puţin perspectiva asupra cum sunt văzuţi maghiarii, cum sunt văzuţi români, cum sunt văzute comunităţile şi relaţiile între ele. Nu sunt istoric, nici politician. Nu sunt obiectivă. Este un film foarte personal, în care am încercat să înţeleg toate părţile. La mine în familie, la fel ca şi în film, personajele sunt foarte contradictorii. Iar acest lucru am încercat să îl folosesc în film pentru a arăta că toate persoanele sunt contradictorii, la fel ca şi faptele. Există numai multe puncte de vedere şi, în felul ei, toată lumea are dreptate. Să fac acest film a fost şi greu şi simplu din acelaşi motiv - pentru că este vorba de apropiaţi de-ai mei, de familia mea, pe care îi cunosc foarte bine şi suntem apropiaţi. Nu cred că acest film va avea un impact politic. Aş prefera, mai degrabă, să aibă unul social sau cultural", a mai declarat Reka Kincses despre acest film.

În filmul Balkan Champion, personajul principal este Elöd Kincses, un maghiar care, imediat după Revoluţie, s-a impus ca un lider al UDMR. Astfel, în urma alegerilor din februarie 1990, a fost ales consilier judeţean în judeţul Mureş, fiind şi preşedinte al UDMR Mureş. În timpul evenimentelor din 20 - 22 martie 1990, însă, el a fost prins la mijloc - membrii UDMR susţineau că nu este destul de radical în cerinţele pentru drepturile maghiarilor, în timp ce liderii partidelor româneşti îl acuzau de extremism.

Imediat după evenimentele din 1990, Guvernul a demarat o anchetă care, după toate semnele, urma să îl scoată pe Elöd Kincses drept ţap ispăşitor pentru ceea ce s-a întâmplat la Târgu Mureş. Drept pentru care, la câteva zile după conflictele dintre maghiari şi români la Târgu Mureş, Elöd Kincses a fugit în Ungaria, unde a stat şase ani. Familia lui a rămas în Târgu Mureş. Plecarea lui în Ungaria a determinat demiterea lui din toate funcţiile UDMR şi din cele în care a fost ales.

La sfârşitul lui 2004, în timpul campaniei electorale, Reka Kincses, fiica fostului lider UDMR, stă de vorbă cu toţi cunoscuţii lui Elöd - György Frunda, Markó Béla, deputatul Atilla Kelemen, László Borbély. Toţi îl acuză pe Elöd de faptul că era încăpăţânat şi că nu vroia să facă decât cum dorea el. Elöd îi acuză pe toţi de interese ascunse, care dăunează culturii maghiare din România.

În a doua parte a a filmului, are loc un dialog între fiică şi tată, dialog în care intervine şi mama. Scena are loc imediat după ce realizatoarea filmului i-a luat interviu lui Frunda. Cei doi părinţi încep discuţia prin a spune că, înainte de 1989, Securitatea ştia care erau oamenii ce puteau fi şantajaţi.

"Ştiam că Frunda mă spiona. Nu am spus nimănui, nici măcar Mariei", spune Elöd Kincses. Aici intervine mama realizatoarei filmului: "Şi eu ştiam că Frunda ne spiona. Când am fost odată la Securitate mi s-a spus să fiu atentă la prieteni. Şi am ghicit apoi că este vorba de Frunda", spune mama realizatoarei filmului, Maria Kincses. Apoi Elöd completează: "Eram atent la ce spuneam de faţă cu el. El nu ştia că eu ştiu"

Legătura dintre Elöd Kincses şi György Frunda a fost făcută în 1977 - ambii erau avocaţi şi au împărţit acelaşi birou. După evenimentele din martie 1990, legătura dintre cei doi a fost iremediabil ruptă.

Filmul mai are multe alte dezvăluiri interesante despre evenimentele din 1990, în care Elöd Kincses a fost direct implicat. La un moment dat, avocatul acesta vorbeşte şi de implicarea lui Măgureanu în această poveste. Preşedinta Fundaţiei Pro Europa, Smaranda Enache, spune că Elöd Kincses era un personaj incomod, datorită faptului că rămăsese fidel ideilor pentru care s-a luptat în Revoluţie. Motiv pentru care, spune Smaranda Enache, Elöd Kincses trebuia exilat.

Titlul de Balkan Champion vine de la faptul că în 1975, Elöd Kincses a câştigat Balcaniada, la sprint pe 100 şi, respectiv, 200 de metri.



 Toate articolele despre Festivalul de film documentar şi antropologie vizuală Astra Film Fest 2006


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Comunicat de presă


Alte articole

 Între campioni balcanici, hinduşi şi căţei new-yorkezi - AstraFilm Fest 2006, Iulia Blaga
 Vino la Astra Film Fest 2006, Sibiu, România!, Comunicat de presă
 Dacă nu ai auzit de Astra Film Fest, e timpul să auzi, Comunicat de presă
 Jurnal sibian IV - Astra Film Fest 2006, Cătălina Miciu
 Jurnal sibian III - Astra Film Fest 2006, Cătălina Miciu
 Toate articolele despre Festivalul de film documentar şi antropologie vizuală Astra Film Fest 2006


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer