Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici diverse

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Secretul unui constructor de stagiuni


Oltea Şerban-Pârâu

iunie 2003
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Sunt câteva seri, nu multe într-un an, în care, dacă eşti preocupat de fenomenul muzical îţi este greu să alegi la ce concert să te duci. Prin această situaţie am fost nevoită să trec de curând.

Formaţiile muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune au propus pe tot parcursul stagiunii concerte extrem de interesante ca repertoriu, care au reprezentat un punct de atracţie pentru melomanii bucureşteni, fie că erau simfonice sau camerale. Unul dintre recentele concerte care au demonstrat că Studioul de concerte "Mihail Jora" al Radiodifuziunii poate fi neîncăpător la un concert simfonic a fost cel care l-a avut solist pe Dan Grigore.

Am stat de vorbă în pauză cu domnul Nicolae Costin, directorul formaţiilor muzicale ale Radiodifuziunii, întrebându-l care este "secretul" său, pentru că Opera sau Filarmonica, instituţiile muzicale similare ca amploare din Bucureşti nu au reuşit astfel de performanţe în relaţia cu publicul. "Muzica de bună calitate din toate epocile şi de pe toate continentele, cu accent pe marile opus-uri simfonice şi vocal-simfonice, pe creaţii aparţinând secolului XX, atât din repertoriul universal, cât şi românesc a fost dominanta programelor concertelor noastre în stagiunea 2002-2003, care se încheie peste puţin timp. Dirijorii şi soliştii împreună cu artiştii Radioului au susţinut în faţa melomanilor - mulţi dintre ei tineri - peste 100 de concerte şi recitaluri, care, ne place să credem, au satisfăcut exigenţa acestora. Am pregătit pentru prietenii noştri, melomanii, o nouă stagiune care va debuta la 3 octombrie 2003, când vor putea asculta sub genericul "Berlioz 2003" Damnaţiunea lui Faust în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio, Corului Radio, a soliştilor Elsa Maurus, Jean Luc Viala, Eduard Tumagian, sub bagheta dirijorului Cyril Diedrich."

Dar până atunci, să vedem ce s-a întâmplat la concertul de la care pornisem. Coincidenţa cu închiderea Săptămânii Internaţionale a Muzicii Noi a făcut să nu pot urmări în sală decât prima parte cu Uvertura 1812 de Ceaikovski şi Concertul pentru pian de Schumann, Simfonia a II-a de Rachmaninov ascultând-o în transmisia de la Radio România Muzical. Programul serii a fost extrem de solicitant, complex din punct de vedere expresiv şi tehnic. Dar se pare că dirijorul Jin Wang, un specialist al repertoriului romantic şi postromantic, ştie cum să mobilizeze un ansamblu cu disponibilităţi precum Orchestra Naţională Radio. Născut la Beijing, dar devenind în ultimul deceniu un şef de orchestră cu o impresionantă carieră internaţională, Jin Wang colaborează cu formaţiile Radiodifuziunii din 1991, programele sale ambiţioase şi spectaculoase (cum a fost închiderea stagiunii trecute cu Simfonia a VIII-a, "a celor o mie" de Mahler) atrăgându-i atât aprecierea publicului cât şi pe cea a orchestrei. Este un dirijor cu alură romantică, temperamental, spectaculos, dar în acelaşi timp cu o gestică extrem de precisă şi eficientă. Iar genul de repertoriu abordat de această dată este unul în care Orchestra Naţională Radio "sună bine", iar dirijorul Jin Wang are ocazia să-şi etaleze calităţile.

Cât despre Dan Grigore, în ultimul timp singura scenă bucureşteană pe care îl mai întâlnim alături de orchestră rămâne cea a Radiodifuziunii. Concertul pentru pian în la minor de Schumann a încântat în versiunea sa pe linia firescului unui romantism clasicizat. La Dan Grigore alternanţa între liric şi eroic se face cu o mare limpezime, învolburatul Schumann fiindu-i foarte la îndemână pianistului. Sub semnul unei uşurinţe suverane, Dan Grigore ne-a dovedit încă o dată că ştie să gestioneze schimbările de stare în limitele unei detaşări mature, cu acea eleganţă care îl personalizează, atmosferă care s-a prelungit şi pe parcursul celor două bisuri cu un intermezzo de Brahms şi Pasărea profet de Schumann

Concluzia este că programând concerte cu programe atractive, nu neapărat cu "şlagăre" (Simfonia a II-a de Rachmaninov se cântă relativ rar şi este, astfel, un eveniment repertorial) publicul va veni şi va recompensa din plin interpreţii cu aplauzele aşteptate. Deşi mai este puţin timp până la închiderea stagiunii din 20 iunie, cu Recviemul de Verdi, asupra căruia vom reveni cu siguranţă, în studiourile de concerte ale Radiodifuziunii se vor mai petrece câteva concerte interesante, începând cu cel din 13 iunie, cu Ilinca Dumitrescu solistă în Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră de Beethoven şi continuând cu un nou recital din ciclul Cvartetul Voces - 30 de ani, în seara de 17 iunie, cu trei cvartete de Beethoven.




0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Oltea Şerban-Pârâu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer