Suplimentul de cultură / noiembrie 2006
Tare m-am plictisit. În ultima vreme, am văzut tot felul de filme pe care mi-aş fi dorit să nu le fi văzut. Nici o grijă, le uit ca şi cum n-ar fi fost, dar mă gîndesc că în toate zecile astea de minute puse cap la cap aş fi putut dormi. Să-mi mai vină şi să scriu despre ele? La vizionarea de presă cu Ultima şansă / The Last Time am rămas numai pentru că Alex. Leo Şerban m-a rugat, că nu putea rezista singur. Am stat pînă la sfîrşit şi ne-am dat coate, altfel aş fi plecat după 10 minute. Pentru ce să fi rămas?

Cum să cred într-un Michael Keaton lipsit complet de sex-appeal, dar rău (adică înrăit de viaţă), flirtînd cu o Amber Valleta "tristă" tot timpul, în vreme ce iubitul acesteia, coleg cu Keaton, se zbate să facă vînzări, boţindu-şi costumul în grimase intraductibile? Zău, jungla de asfalt e şi mai ingurgitabilă într-o abordare în care totul - de la scenariu la scenografie şi felul cum sînt puse luminile - trădează o deplorabilă sărăcie şi în care actorii par să fi fost împinşi de la spate cu furcile.

Pe urmă am mai văzut Refugiul / Haven ("ahh, te duci la filmul cu Orlando Bloom??"), la care, la fel, am stat ca o toantă pînă la sfîrşit. Credeţi că merita efortul pentru a vedea cum se răsucesc poveştile de pe Insulele Cayman în jurul fusului orar? Nu mi-am mai bătut capul să verific dacă cele cîteva poveşti (care sînt şi sociale, şi de dragoste, şi de acţiune, fără să fie nimic precis pînă la urmă) se pupă bine şi dacă nu încalcă logica. M-a deranjat că e un film cu fiţe, e filmat cu grijă, dar e scris şi regizat în dorul lelii. Personajele n-au nici un fel de individualitate, iar actorii par extrem de insipizi. Bun, l-am executat şi pe ăsta.

Naşii / Les Parrains e un film ca din anii '70, făcut cu mijloacele de azi. E curăţel ca aspect, dar nu cred că mai pot duce o altă "nouă" comedioară franceză cu foşti hoţi scoşi de la naftalină pentru o ultimă lovitură, bătrînei rablagiţi cu plase ori vopsea-n cap, "old boys" care se tachinează, se supără şi se gîdilă unii pe alţii. Ar fi fost suficient să mă uit mai atent la Gérard Lanvin (atît de potrivit în Le goût des autres de Agnès Jaoui), ca să îmi spun că nici măcar la mişto nu mai am chef de eterni june-primi cu părul cănit, postùri în unghiuri şi baticuri la gît. Mi se par foarte trişti.

La Cîrtiţa / The Departed a fost mai bine. Mi-au plăcut mult actorii. Matt Damon şi Leonardo Di Caprio, deşi nu mi se par nici frumoşi, nici carismatici, au relativ rara capacitate de a fi una cu personajul. Nu dau impresia că joacă. (După cîteva zile l-am revăzut pe Damon în Talentatul domn Ripley şi m-a uimit din nou cît de bine poate, urîţel şi etern puber cum pare, să joace milimetric între plus şi minus.) Despre Jack Nicholson ce să mai zic? De data asta, despre Nicholson tac. Mi-era teamă că mototoleşte rolul mafiotului suprem într-o amplă autopastişare, dar el are de vreo două ori nişte recitaluri pline de tsukahare şi loopinguri. Actorii sînt cel mai mare atu al filmului lui Scorsese, reluare personalizată (sic) a marelui succes hong-konghez Afaceri infernale, care duce însă lipsă de ritm şi de suspans.

Am regretat pe urmă, dar asta e, Ţara Minunilor / Tideland, deşi mi-a plăcut precedentul Fraţii Grimm, iar de celelalte filme ale lui Terry Gilliam nu mai amintesc. Tideland a fost ca un coşmar de care nu mă puteam totuşi scutura, pentru că trebuia să văd ce se întîmplă pînă la sfîrşit. Dacă filmul se răsuceşte şi cloaca subconştientă devine un vis aerisit ori măcar coerent sau dacă descopăr un fir cît de mic de lumină în povestea macabră şi perversă a fetiţei ai cărei părinţi mor şi care e nevoită să-şi mobileze universul cu capete de păpuşi, retardaţi şi vrăjitoare traumatizaţi în copilărie, în timp ce păstrează în living cadavrul tatălui care împrăştie o duhoare aproape perceptibilă... Deci bubele, mucegaiul şi noroiul mi s-au părut vîrîte cu lopata în această poveste politically incorrect despre lumea copilăriei. Şi nu mai cer nici mesaj, nici nimic.


 Ultima şansă / The Last Time, de Michael Caleo, cu Michael Keaton, Brendan Fraser, Amber Valetta.
 Refugiul / Haven, de Frank E. Flowrs, cu Orlando Bloom, Bill Paxton, Stephen Dillane.
 Naşii / Les Parrains, de Frédéric Forestier, cu Gérard Lanvin, Gérard Darmon, Jacques Villeret.
 Cîrtiţa / The Departed, de Martin Scorsese, cu Leonardo Di Caprio, Matt Damon, Jack Nicholson, Mark Wahlberg.
 Ţara Minunilor / Tideland, de Terry Gilliam, cu Jodelle Ferland, Jeff Bridges, Janet McTeer.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus