Vânt rece dinspre UK - Purificare

Nu ştiu ce aş putea să spun despre Purificare. Sau mai degrabă nu ştiu cum, îmi e foarte greu să găsesc forma justă, fără a cădea în patetic. Dar cum să renunţ la patetism când vreau să descriu ceva care, în momentul acesta, mă umple la modul patetic? La modul care îmi place. La modul optim. Modul când switch-ul comută.

De fapt eu vroiam să spun ceva despre Purificare. În Purificare e vorba despre zona aceea subţire şi marginală pe care obişnuim să o urâm pentru că nu avem acces la ea. E frustrant să nu pricepi, nu? E frustrant atunci când mintea ţi se opreşte exact în punctul în care întâlneşte un disc roşu, cu un segment de linie orizontal, alb, în centru. Adică: PÂNĂ AICI. Ce e mai încolo de PÂNĂ AICI, în general, ne irită. Ne aşezăm în dreptul lui PÂNĂ AICI şi aruncăm cu... roşii (doar un exemplu) DINCOLO. Cu atât mai mult cu cât intuim că DINCOLO este / poate fi sublim. Bref: e vorba despre Nebuni. Mai exact, despre acei oameni pentru care lucrurile nu sunt niciodată certe şi, mai ales, niciodată de ajuns. De exemplu, lor nu le sunt suficiente lucrurile de bun-simţ cum ar fi proprietatea, notorietatea, reproducerea cu parteneri performanţi etc. Ei vor altceva decât să îşi vadă crescând copiii. Ei sunt animale bolnave, ei vor pastile. Se mai întâmplă. Da, chiar se poate întâmpla, atunci când simţi enorm şi vezi monstruos, atunci când nu găseşti nici un rost în "a te scula", în "a mânca", în "a muri", aşa cum se autodivulgă personajul Grace / nebuna Grace la final de Purificare.

Ce vedem în Purificare? Eşantioane de angoasă contemporană, asta vedem: comportamente sexuale alternative, modurile în care ne-o putem trage. Sexe nu există, dar există Sex. A o da şi a o primi, asta nu se poate face decât urlând. Pentru că doare întotdeauna. O durere-gigant, o durere-mutant, dezvirginări succesive, o acumulare exorcizată. Ca şi cum ai rupe (sau ai re-rupe) de fiecare dată, la modul simbolic, gaura care te-a scuipat aici. Nebunie versus realitate. Dar dacă cea de-a doua e veridică, prima e, în schimb, cea reală.

(VOCABULAR:
Real = spaţiu locuit de Adevăr
Adevăr = ceea ce ne divulgă Luciditatea
Luciditate = starea din Purificare
Purificare = o piesă. De fapt, o Piesă.)

Ce mai vedem? Suflete bântuind scena. Suflete nude. Actorii sunt adesea goi, fără a sugera nimic licenţios. Îi vedem doar goi pentru că nu se pot dezbrăca, la modul concret, decât de haine. Nu şi de carne. Pentru că atât de mult doare. Pentru că oricâte straturi ar da jos, tot ar fi prea puţin pentru a ajunge în Centru, acolo unde e localizat Strigătul, acolo unde un soare negru emite radiaţie, cancer si viaţă. Pentru că, Aici şi Acum, oare ce poate fi mai letal decât viaţa? - pare a se fi întrebat Sarah Kane, la 28 de ani, când s-a sinucis.

P.S. Ţin să mulţumesc pe această cale tuturor conjuncturilor faste care m-au adus la Sala Mare a TNB în seara asta. Ave, Andrei Şerban! Ave, PURIFICARE!

---

Purificare
De Sarah Kane
Traducerea şi adaptarea: Saviana Stănescu şi Andrei Şerban
Un spectacol de Andrei Şerban
Decorul şi costumele: Adriana Grand
Consultant artistic: Daniela Dima

Distribuţie:
Graham: Cristian Grosu
Tinker: Hatházi András
Carl: Ionuţ Caras
Rod: Adrian Cucu
Grace: Andreea Bibiri
Robin: Silvius Iorga
Femeia: Ramona Dumitrean
Copilul: Anca Hanu

Regia tehnică: Estera Biro
Asistenţa tehnică: Arhidiade Mureşan
Lumini: Jenel Moldovan, Alexandru Corpodean, Ioan Pop
Sonorizare: Marius Rusu
Proiecţii video: Vasile Crăciun
Efecte sonore: Ana Marius Apan.

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.