Time Out Bucureşti / noiembrie 2006
În 1968, Mel Brooks debuta, în dublă calitate de regizor şi scenarist, cu un film desfiinţat de criticii mai mult sau mai puţin puritani, premiat însă cu Oscar (pentru scenariu - singurul primit de Brooks în 4 decenii de carieră) şi ajuns, în timp, să fie considerat un clasic irepetabil al comediei moderne. The Producers era o comedie furibundă care, în spatele perdelei (groase, ce-i drept) de prost gust asumat, ascundea o satiră aplicat-drăgăstoasă extrem de pertinentă la adresa show-biz-ului de ieri şi azi, în general, şi a Broadway-ului, în special. Unul din cele mai hilare filme realizate vreodată (producătorul Bialystock şi contabilul Bloom pun în scenă un flop evident, finanţat de băbuţe clueless, pentru a o şterge cu banii la Rio - când flopul, un musical hitlerist, are succes, cei doi ajung la închisoare), un compendiu de poante dement-deşănţate, bref un must-see pentru orice om cu cap.

În anii '90 comedia lui Brooks a ajuns în fine acolo unde-i era locul - musical pe Broadway. Un succes fulminant, jucat stagiuni la rînd cu casa închisă, multi-premiat şi ridicat în slăvi chiar şi de cei care, cu 20 de ani mai devreme, strâmbaseră din nas.

Într-un scenariu desprins parcă dintr-un film, cineva a avut ideea unei noi versiuni cinematografice, bazată, atenţie, nu pe filmul original, ci pe spectacolul inspirat de film - mă urmăriţi? Realizat în aproape aceeaşi echipă ca pe Broadway, The Producers - The Movie Musical (sic!) a avut premiera de Crăciun, în 2005, şi a fost, vai!, desfiinţat de critici, aceiaşi critici care fuseseră entuziasmaţi şi de versiunea veche, la cinema, şi de versiunea nouă, pe scenă. S-a reproşat filmului, pe bună dreptate, că nu seamănă cu un film, ci cu înregistrarea unui spectacol, fără vână şi fără surprize. Prea bine, dar dacă faci abstracţie de faptul că regizoarea Susan Stroman, atât de lăudată pe scenă, habar n-are de cinema, ansamblul, la fel de aberant-seducător ca pe vremuri, funcţionează de minune, exact ca un musical à l'ancienne, contagios de jubilator şi vibrant de irezistibil.

N-are sens nici să compari prestaţia cuplului Nathan Lane / Matthew Broderick cu cea a incomparabililor (re-sic!) Zero Mostel / Gene Wilder, şi nici să comentezi diferenţele faţă de Broadway (Will Ferrell) sau vechiul film (Uma Thurman) - e mult mai simplu să te bucuri de set-pieces-urile incandescente (noi - I wanna be a Producer, şi vechi - capodopera Springtime for Hitler), de verva combatanţilor (menţiuni speciale pentru Roger Bart şi Gary Beach) şi de versurile incomparabile semnate, integral, Mel Brooks.

Comentariul audio e redundant, scenele tăiate conţin însă mai multă muzică şi completează de minune portretul acestei bijuterii irepetabile. U-boats are sailing once more...



Producătorii / The Producers
Regia Susan Stroman, 2005
Cu: Nathan Lane, Matthew Broderick, Will Ferrell, Uma Thurman.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus