Scrisoare deschisă adresată domnului Adrian Iorgulescu,
Ministrul Culturii şi Cultelor
Domnule Ministru,
În urmă concursului CNC (Centrul Naţional al Cinematografiei) din decembrie 2006, cel mai mare credit de producţie a fost acordat regizorului Sergiu Nicolaescu pentru un proiect de ficţiune care-l va readuce pe ecran pe comisarul Moldovan. Tot Sergiu Nicolaescu s-a aflat pe locul întîi şi la secţiunea filmelor documentare şi de animaţie.
Printre cei depunctaţi sever la ediţia 2006 a concursului Centrului Naţional al Cinematografiei se află şi Cristi Puiu. Regizorului i-au fost respinse în sesiunea din decembrie două proiecte de dezvoltare de scenariu, notate de juriu cu 5,50 şi 5,75. În 2004 proiectul de scenariu Moartea domnului Lăzărescu - cel mai premiat film românesc - nu trecuse iniţial de juriul CNC, proiectul fiind în cele din urmă finanţat, după ce regizorul s-a adresat direct Ministrului Culturii de atunci. Moartea domnului Lăzărescu a câştigat premiul secţiunii Un Certain Regard la Cannes 2005 şi alte zeci de premii internaţionale. Filmul face încă valuri în Statele Unite, unde a fost lansat în 2006 şi unde critici de film de la New York Times, Village Voice, The Hollywood Reporter, CNN etc., l-au inclus în topul celor mai bune filme ale anului, iar Cristi Puiu a fost inclus printre cei mai buni regizori, alături de Martin Scorsese şi Pedro Almodóvar.
Totuşi regizorul nu a primit finanţare, istoria s-a repetat.
Un alt tînăr regizor, Radu Jude, autorul celui mai premiat scurtmetraj românesc al anului (premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj la Cottbus, Marele Premiu la Montpellier şi la Bilbao, Trofeul DaKINO, primul film românesc selecţionat la Sundance Film Festival) nu a câştigat finanţare pentru nici unul din cele două proiecte depuse. Spre deosebire de juriul CNC, unele jurii internaţionale au apreciat unul din proiecte acordându-i deja finanţare parţială.
Printre respinşi se mai află şi Liviu Marghidan cu un scenariu semnat de Tudor Voican şi regretatul Cristian Nemescu şi autorii de documentare Dumitru Budrala şi Ileana Stănculescu.
Alt regizor căruia i-a fost respins proiectul, Thomas Ciulei acuza corupţia din CNC, "bine ascunsă prin finanţarea proiectelor unor tineri cineaşti (Radu Muntean, Cătălin Mitulescu, Cristi Mungiu), care, prin performantele lor, au dovedit ca merită să facă filme". "Ei rămân un simplu alibi, astfel ca CNC-ul să fie folosit mai departe ca un izvor nesecat pentru susţinerea non-valorii", mai spune regizorul.
Comisia (numită de ministrul Culturii şi Cultelor) care a stabilit lista celor 49 de proiecte ce vor primi credite de producţie şi dezvoltare a fost alcătuită din George Bălăiţă (scriitor), Constantin Chelba (director de imagine şi regizor), Marin Vladimir (distribuitor), Dinu Tănase (regizor şi producător), Radu Nicolae (actor) la secţiunea ficţiune şi Radu Igaszag (regizor), Gabriela Albu (director de producţie) şi Mircea Sampetru la documentare şi animaţie.
În urma acestui eveniment, Cristi Puiu a început un protest în presă, sperând că situaţia se va schimba. El a anunţat că va renunţa la fondurile primite în 2005 pentru proiectul Hrană pentru peştii mici şi nu va mai participa la concursurile Centrului Naţional al Cinematografiei atâta timp cât "deciziile sunt luate la întâmplare" şi "membrii juriului vor fi aleşi din rândul celor necalificaţi să judece proiecte de film".
Regizorul consideră că ar trebui să se renunţe la evaluarea proiectelor fără ca juriul să ştie dinainte cine este autorul lor, iar cei care au luat deja premii importante să aibă prioritate la finanţare. "O parte importantă dintre cei care au primit finanţări pentru ficţiune, documentar, proiecte de dezvoltare sunt regizori şi autori care şi-au demonstrat în trecut incapacitatea, lipsa de talent şi profesionalism, în frunte cu Sergiu Nicolaescu, Adrian Popovici, Marius Barna". Cristi Puiu nu va depune contestaţie la CNC în legătură cu cele două proiecte de dezvoltare ale sale, ci va căuta sprijin în străinătate.
"Nici un film al lui Sergiu Nicolaescu nu este cunoscut în Occident. Punct. Dar problema nu este numai el, ci modul în care funcţionează CNC-ul. Faptul că ei au acordat finanţare maximă filmului lui Nicolaescu este o dovadă a lipsei de profesionalism a juriului". Regizorul a mai pus nişte probleme importante: "De ce filmele cele mai reuşite au primit bani atât de greu?", "Recunoaşterea internaţională nu este un criteriu destul de puternic?", "Care este strategia CNC?".
Concursul organizat de CNC este esenţial pentru cei mai mulţi regizori din România pentru ca astfel obţin o parte din fondurile necesare pentru producţie, în cazul în care proiectele lor sunt declarate câştigătoare, dar şi pentru că au şanse mult mai mari să atragă ulterior finanţări interne sau externe.
Din păcate, aceşti regizori în loc să-şi folosească timpul pentru a-şi continua creaţia, sunt nevoiţi să fie avocaţii propriei cauze, poziţie incomodă, dar de apreciat. Sunt oameni pasionaţi de ceea ce fac şi neindiferenţi în faţa problemelor sistemului nostru.
În urma acestor evenimente am decis să sprijinim protestul iniţiat de domnul Cristi Puiu, pentru ca Instituţia CNC să fie un organism cu o politică culturală coerentă, în concordanţă cu cinematografia europeană. Criteriile de selecţie şi evaluare ale proiectelor să fie transparente, în sprijinul creatorilor care şi-au demonstrat valoarea. Cei care sunt aleşi ca membri ai juriului să fie oameni care şi-au dovedit abilităţile în prezent, care au expertiză în domeniu, oameni competenţi, obiectivi. De deciziile acestor oameni depinde în mare parte filmul românesc.
Sperăm că veţi reflecta asupra aspectelor prezentate în această scrisoare şi că veţi găsi cele mai bune soluţii pentru a îmbunătăţi mecanismul de funcţionare al acestei Instituţii.
(Bucureşti, 11.01.2007)
Notă: Dacă doriţi să semnaţi această scrisoare, click aici.