Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici diverse

De la suflet şi religie, la Securitate şi menopauză - Conferinţele de la TNB


Iulia Blaga

România Liberă, aprilie 2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Conferinţele duminicale de la Teatrul Naţional "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti au devenit pentru intelectualii bucureşteni o obişnuinţă. Ele reînnoadă, de fapt, tradiţia statornicită acum aproape 80 de ani de Ion Marin Sadoveanu, dar conferinţele pe care acesta le-a ţinut între 1931 şi 1958 se refereau numai la teatru - la problemele sale teoretice sau la spectacolele care se jucau în acel moment. Începând de anul trecut, însă, la iniţiativa directorului teatrului, Ion Caramitru, conferinţele de la ora 11 s-au deschis unui univers tematic foarte larg. Alegerea conferenţiarilor se face "după criterii de inspiraţie divină, dar fiecare conferenţiar îşi alege singur tema, de preferinţă o temă predilectă", spune Ion Caramitru, încântat de succesul iniţiativei sale.

Seria conferinţelor a fost deschisă anul trecut de Neagu Djuvara, printre cei care s-au mai produs până acum în Sala Atelier numărându-se Constantin Bălăceanu Stolnici (care a vorbit despre suflet), Vladimir Tismăneanu (care s-a referit la anul revoluţionar 1956), Horia Roman Patapievici (despre şansele irosite în istorie) sau Andrei Pleşu (care a vorbit despre inimă.).

În opinia lui Ion Caramitru, cele mai reuşite conferinţe au fost cele susţinute de personalităţile cunoscute şi carismatice ale vieţii noastre publice, de pildă Neagu Djuvara, Andrei Pleşu, Mircea Dinescu ori Horia Roman Patapievici. Succesul conferinţelor se datorează, însă, nu numai faptului că temele sunt diverse, ci şi faptului că vorbitorii sunt obligaţi să interacţioneze cu publicul, să-l câştige, dar şi să se exprime pe limba fiecăruia. "Cheia succesului e acest tip de relaţie a celui care conferenţiază cu publicul. Conferenţiarul nu e la catedră sau la o întânire cu specialişti. El este ca la teatru, aflat în faţa unui public eterogen cu care trebuie să interacţioneze. Iar unii vorbitori au emoţii ca în faţa unei premiere. Ţin minte că Mircea Dinescu a avut înainte de conferinţa lui nişte emoţii de nu ştiam ce să fac cu el", spune Ion Caramitru. Până acum, nici una dintre personalităţile contactate de Ion Caramitru n-a refuzat invitaţia de a ţine o conferinţă.


Conferinţele vor fi scoase pe DVD

Timpul alocat conferenţiarului este de 50 de minute, după care urmează întrebările publicului. Dintre toţi vorbitorii de până acum, Neagu Djuvara a fost cel mai exact. Şi-a expus tema în exact 50 de minute. Cu tot cu întrebările spectatorilor, o conferinţă nu poate depăşi o oră şi jumătate, pentru că trebuie pregătită sala pentru spectacolul de seară. Conform contractului, cel care conferenţiază nu numai că este plătit, dar primeşte şi 20 de locuri pentru invitaţii lui. Un bilet costă între 10,5 şi 21 lei. Pentru a face ca toate aceste conferinţe să rămână, pentru că sunt nişte documente, ele au fost înregistrate audio şi video. Deocamdată nu există un cadru legal propice editării unui DVD şi a unei broşuri cu transcrierea conferinţei, dar când se va ivi ocazia, Teatrul Naţional va trece la editarea materialului. Multe dintre conferinţele de anul trecut sunt deja transcrise.

Oamenii care vin la conferinţe sunt în special intelectuali. Ion Caramitru spune că sunt 80-100 de persoane care vin la toate conferinţele. Mulţi sunt tineri, iar câţiva au venit pentru temele preferate chiar şi din provincie, de la Giurgiu sau Piatra Neamţ. Şi Ion Caramitru a ţinut o conferinţă, în acest an, citind pentru prima oară în România discursul pe care l-a rostit în 1992 în Parlamentul britanic, când a fost invitat împreună cu Umberto Eco, Günther Grass şi Ministrul britanic al Culturii de atunci, Mark Fisher. Uneori, conferinţele de la TNB scot scântei şi influenţează cursul evenimentelor, cum s-a întâmplat cu cele susţinute de Constantin Ticu Dumitrescu şi Dan Voinea. Printre cei care vor conferenţia în perioada următoare se numără Ion Ţiriac, Neculai Constantin Munteanu, Mugur Isărescu, dar şi prof. dr. Decebal Hudiţă care va aborda subiectul menopauzei ("Femeia şi farmecul ei etern. O abordare medicală"). Cele mai recente conferinţe au fost cele susţinute în aprilie de Cristian Bădiliţă, care a avut tema "Iuda şi Maria Magdalena, între damnare şi reabilitare", şi "Eu şi securitatea mea", va fi susţinută de Marius Oprea.


Invitaţi:

De anul trecut până acum printre cei care au susţinut conferinţe s-au numărat:
Sageata Horia Roman Patapievici - "Despre şansele irosite în istorie"
Sageata Robert Turcescu - "Înmormântarea unui mit: adio, presă liberă!"
Sageata Ion Vianu - "Antigona, o dizidentă"
Sageata Adrian Vasilescu - "Religia şi vedeta"
Sageata Ileana Mălăncioiu - "Vina tragică"
Sageata Zoe Petre - "Spectacolul cetăţii"
Sageata Nicolae Tanaşoca - "Aromânii - identitate şi destin istoric"
Sageata Ana Blandiana - "Băşcălia la români, de la apărare la sinucidere"
Sageata Andrei Pleşu - "Despre inimă"
Sageata Vladimir Tismăneanu - "Anul revoluţionar 1956"
Sageata Varujan Vosganian - "Elite şi contraelite în România tranziţiei"
Sageata Constantin Bălăceanu Stolnici - "Despre suflet şi problemele lui"
Sageata Alexandru Zub - "Discurs istoric şi identitate naţională"
Sageata Cristian Tudor Popescu - "Omul abţibild"
Sageata Ion Caramitru - "Limitele aşteptării"
Sageata Ticu Dumitrescu - "Deconspirarea Securităţii, imperativ al democraţiei"
Sageata Radu Beligan - "Profesorii mei"
Sageata Ilie Şerbănescu - "Se mai poate vorbi despre o economie românească?"
Sageata Gabriela Adameşteanu - "Literatură şi memorie"
Sageata Sorin Alexandrescu - "Cultura vizuală, pro şi contra"
Sageata Dan Voinea - "Victimologia şi terorismul de stat"
Sageata Mihai Răzvan Ungureanu - "Morala şi simţul public la români acum 200 de ani"
Sageata Emil Hurezeanu - "România în Europa şi Europa în România"




0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Iulia Blaga


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE

Spacer Spacer