România Liberă / martie 2002
Black Hawk Down
În octombrie 1993 un grup de soldaţi din forţele de elită americane este trimis în Somalia pentru a menţine pacea impusă de Naţiunile Unite. Răpirea a doi adjuncţi ai unor căpetenii locale paramilitare făcea parte din strategia opririi unui război civil şi foametei "dirijate" de forţele politice interesate în controlul clanurilor rivale. Bătălia de la Mogadiscio nu se înscrie printre paginile celebre de război, dar are, prin conţinutul său dramatic, capacitatea de a extrapola angajamentele şi soluţiile militare în orice ecuaţie asemănătoare, indiferent de teritoriu sau combatanţi. Soldaţii americani s-au trezit în mijlocul unei populaţii ostile, înarmată cu arme mai puţin sofisticate, dar tot atît de ucigătoare, iar vitejia, altruismul, generozitatea, camaraderia pe cîmpul de luptă au trebuit să alimenteze o cursă de supravieţuire alimentată din plin de tensiune şi spectaculoase rezolvări pe teren.

Multitudinea personajelor surprinse în această luptă, secvenţele pregătitoare - uvertura unui conflict nebănuit, dar uşor totuşi de evaluat în condiţiile politice ale momentului, invită la un film de mare spectacol, dar ale cărui limite stau în repetiţiile de neocolit, în convenţiile prezente şi în alte filme de acelaşi gen realizate în fabrica de la Hollywood. Autorul filmului este respectabilul Ridley Scott, apreciat mai recent pentru filmele aducătoare de mulţi dolari şi multe premii, The Gladiator şi Hannibal. Cineastul american sesizează mai mult aspectele tehnice ale luptei decît eroismul sau patriotismul tinerilor soldaţi, care trăiesc drama transformării unei expediţii de comando într-o expediţie de salvare.

Scenariul filmului, realizat după o carte semnată de ziaristul Mark Bowden, pune accentul atît pe spectaculozitatea luptelor, cît şi pe imensa responsabilitate a celor ce au planificat operaţiunile din acea zi şi a celor chemaţi să le îndeplinească.

Film de război realizat, poate, şi ca o necesitate de catharsis în memoria victimelor căzute în Somalia (aşa cum numeroase alte filme au avut războiul din Vietnam drept ţintă acuzatoare pentru mai mult de o generaţie), Black Hawk Down rămîne interesant, ca o mărturie necesară asupra unor pierderi umane, care au fost în cele din urmă preţul plătit pentru stoparea unui genocid. Misiunea a fost îndeplinită, dar pierderile au transformat-o într-un eşec de proporţii. Se ştie că au fost 18 americani morţi, 73 răniţi, dar numărul victimelor din partea somaleză este trecut sub tăcere. Ceea ce filmul eludează aproape total este calitatea percepţiei somalezilor faţă de americanii crezuţi duşmani de moarte, în ipostaza cînd aceştia încercau să împiedice un genocid de proporţii. Dar pentru a evidenţia şi acest lucru trebuiau făcute masive tăieturi (posibile totuşi, într-un film ce durează aproape două ore şi jumătate). Încă un fapt de semnalat, filmul lui Ridley Scott este difuzat în Franţa într-un număr de copii de zece ori mai mare decît filmul lui Costa-Gavras, Amen.


Black Hawk Down, 2001, durata: 149 minute

Regia: Ridley Scott
Scenariul: Ken Nolan, după romanul lui Mark Bowden
Imaginea: Slawomir Idziak
Muzica: Hans Zimmer
Montajul: Pietro Scalia
Cu: John Hartnett, Ewan McGregor, Tom Sizemore, Eric Bana, William Fichtner, Ewen Bremner, Sam Shepard
Regia: Ridley Scott Cu: Josh Hartnett, Ewan McGregor, Tom Sizemore, Eric Bana, Sam Shepard

0 comentarii

În programul cultural

TV 1000
30.03.2024 00,25 (sîmbătă spre duminică)

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus