Zilele filmului românesc - TIFF 2007

Duse sînt vremurile cînd Zilele filmului românesc de la TIFF ar fi trebuit rebotezate "Orele filmului românesc". Iar asta pentru că a existat în istoria festivalului o ediţie în care competiţia deschisă regizorilor aflaţi la prima sau a doua operă nu s-a bucurat de prezenţa nici unui film autohton, iar secţiunea dedicată noutăţilor locale a fost mai săracă decît oricînd. E drept că ne-am luat revanşa anul trecut, cînd în competiţie au intrat două filme româneşti, aterizate în cursă imediat după ce primiseră două premii importante la Cannes. Dar nici în acest an nu avem motive de îngrijorare. Filmul românesc e pe val, şi poate că n-are nici o relevanţă că o spunem noi, cei implicaţi din interior. El a fost atestat în străinătate, iar azi aproape că nu mai există festival care să se respecte şi care să nu aibă în selecţia lui o mostră de cinema românesc recent.

Sînt convins că sălile vor da pe dinafară la noile premiere româneşti care se vor putea vedea la Cluj şi la Sibiu în acest an. Nici nu ştiu cu care dintre ele să încep ca să vă stîrnesc interesul. Probabil cu Nae Caranfil, autorul celui mai ambiţios şi mai scump film românesc, Restul e tăcere. O reconstituire de epocă de peste două ore despre geneza turbulentă şi cvasi-fictivă a primului film românesc, din 1911, Independenţa României. Nu vă gîndiţi la dramele istorice care ne-au asfixiat în trecut. Filmul lui Nae beneficiază de un scenariu beton şi extrem de rafinat (ei bine, da, betonul poate să fie şi rafinat), un casting perfect, ironie, nostalgie, umor şi una dintre cele mai tari scene de bătălie văzute într-un film autohton. Ar fi apoi Cristian Mungiu, cu proaspăt premiatul în competiţia oficială de la Cannes 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, o dramă fără compromisuri, pe un subiect limită care, în comunism (filmul face parte din ciclul anunţat de Mungiu, Amintiri din Epoca de Aur) era, din păcate, monedă curentă. Protagonista, Anamaria Marinca, fostă jurată a TIFF-ului în 2006, merge cu ochii închişi la un premiu de interpretare. Primul - şi ultimul - film al lui Cristian Nemescu, California Dreamin' (nesfârşit), premiat şi el la Cannes, va fi arătat în proiecţie specială, şi, dată fiind forţa şi amploarea lui, ne va face să visăm nu atît la California, cît la ce viitor ar fi avut acest regizor talentat dacă n-ar fi dispărut anul trecut într-un accident de maşină. Noul film al lui Radu Gabrea, Cocoşul decapitat, va avea un impact puternic la Sibiu, dat fiind subiectul: declinul comunităţii de saşi din Transilvania. Şi, nu în ultimul rînd, debutul lui Gică Preda cu Îngerul necesar, un film cu o stilistică aparte, extremă, de negăsit la colegii lui de generaţie. Scurtmetrajele, numeroase şi ele, vă las să le descoperiţi singuri...