Vremuri infernale - 54

Descindere în infernul "sex, drugs & disco" al celui mai marfă club newyorkez de la sfîrşitul anilor '70... "Ghid" e un june blond din New Jersey care trece podul, ajunge în faţa clubului, e ales dintr-o mulţime de pretendenţi la orgia din interior şi pus să-şi expună pectoralii, cîştigă simpatia unui patron în permanenţă "afumat", capătă postul cel mai vînat - acela de barman -, îi e prezentat, printre alţii, lui Andy Warhol, se îndrăgosteşte de o starletă de soap, iar atunci cînd totul pare să meargă uns, începe declinul. Al lui şi al clubului...

Călcînd pe urmele lui Boogie Nights (dar lipsindu-i virtuţile stilistice ale lui P.T Anderson), filmuleţul lui Christopher e un divertisment curăţel şi temperat şi nu o vitrină satirică a exceselor specifice epocii, aşa cum şi-au dorit cei care, îmbufnaţi, s-au grăbit să-l includă în rîndul povestioarelor moralizatoare ale anilor '90. Nu există în el scene tari de sex (ci doar semne că ele au căzut la montaj), n-avem parte nici de viziuni distorsionate cauzate de supradoze de drog şi - vă puteţi imagina? - nici de Gloria Gaynor sau Donna Summer pe soundtrack. Muzică disco este, suficientă să-ţi bîţîi picioarele în cîteva reprize, foarte bine găsit e Phillippe (cap tăiat George Michael, perioada Wham!), excelent Myers (aprope de nerecunoscut) şi surprinzătoare apariţia crazy a Gloriei Stuart, "supravieţuitoarea" de pe Titanic-ul lui Cameron, în rolul unei bunicuţe petrecăreţe...


54

Regia: Mark Christopher
Cu: Ryan Phillippe, Salma Hayek, Mike Myers

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.