Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Festivalul George Enescu 2003

Beethoven by midnight - debut strălucit


Oltea Şerban-Pârâu

Jurnal de festival, septembrie 2003
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
"Oamenii care au venit să vadă Ateneul" (şi nu recitalul de patru sonate de Beethoven) au marcat seara Sitkovetsky -Gililov, fragmentând cu aplauze ce denotau totala lipsă de cultură pauzele dintre părţi. Stupoarea mea a crescut când, atrăgându-i atenţia unui domn din lojă cu mine, mi-a demonstrat că el doar... mima aplauzele, fără să producă nici un zgomot. Dar era mai sigur să fie văzut aplaudând, dacă tot majoritatea o făcea... Problema au rezolvat-o pe parcurs soliştii, micşorând pe cât posibil pauzele dintre părţi şi eliminând posibila linişte ce trebuia populată, după părerea unora, cu aplauze.

Programul a cuprins sonatele pentru vioară şi pian în re major, op. 12 nr. 1, în do minor, op. 30 nr. 2, în la minor, op. 23 şi în sol minor, op. 96. într-o discuţie cu violonistul Dmitry Sitkovetsky dinaintea recitalului, acesta mărturisea: "Ceea ce este atât de minunat într-un astfel de recital de două ore este că într-un timp atât de scurt parcurgi stadii atât de diferite ale vieţii artistice a lui Beethoven. În muzica de cameră, Beethoven a fost mai sincer, iar aceste lucrări sunt foarte intime şi foarte romantice... Cred că este foarte interesant pentru public ca într-o seară să poată asculta de la prima sonată, op. 12, până la sonata a zecea, op. 96, ceea ce corespunde aproape întregii vieţi a compozitorului. Efectiv, poţi vedea cum stilul lui s-a modificat de-a lungul anilor."



O trăsătură de arcuş plină de nobleţe, un sunet luminos şi o autentică plăcere de a transmite ceva prin muzică, filtrate printr-o redutabilă experienţă a muzicii de cameră fac din duo-ul Dmitry Sitkovetsky - Pavel Gililov un cuplu extrem de potrivit pentru mobilul serilor concertelor Beethoven by Midnight. Perlajul fin, dar plin de fermitate, pedalizarea discretă şi calitatea de a şti să se menţină în plan secund fac din Pavel Gililov un partener perfect. Iar despre Dmitry Sitkovetsky, ce se mai poate spune... Dacă nu aţi fost în sală, închipuiţi-vă o interpretare a sonatelor lui Beethoven ce îmbină profunzimea şi o amănunţită cunoaştere a muzicii cu virtuozitatea, jovialitatea şi o insaţiabilă plăcere de a comunica cu auditoriul prin muzică.

Păcat că în sala Ateneului s-a găsit un public neobişnuit cu concertul. Sitkovetsky a avut ceva de spus!



 Toate articolele despre Festivalul George Enescu 2003


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Oltea Şerban-Pârâu


Alte articole

 Filmul festivalului Enescu la TVR Cultural, Redacţia LiterNet
 Ca să ne amintim - Festivalul Enescu, Oltea Şerban-Pârâu
 Clasicismul bine temperat - un ecou, Virgil Oprina
 Galeria foto a Festivalului Enescu oferită de Eugen Oprina, Eugen Oprina
 Maeştrii nuanţelor mari, Oltea Şerban-Pârâu
 Toate articolele despre Festivalul George Enescu 2003


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer