Şi Torquemada se împuşcă, nu-i aşa? - Sînteţi în direct cu Torquemada

De curînd a avut loc la Teatrul Hanul cu Tei o premieră inedită, printr-o coproducţie a acestuia, a Teatrului Toma Caragiu Ploieşti şi a Companiei La Taica iniţiată de Tudor Smoleanu, el însuşi actor al teatrului ploieştean.

Un spectacol neobişnuit pentru că se bazează pe un text filosofic: Elogiul Nebuniei de Erasmus, şi nu pe unul dramatic. Dar nimic nu trebuie să ne uimească, pentru că autoarea spectacolului este Theo Herghelegiu, recunoscută pentru nonconformism şi capacitatea de a adapta scenic cele mai neobişnuite texte atunci cînd, fireşte, nu le compune ea însăşi.

Theo Herghelegiu a fost încununată recent cu un premiu special al UNITER. După studii de filologie (specializarea română-engleză), ea a terminat Facultatea de Regie-teatru la clasa profesoarei Cătălina Buzoianu. În cei 3 ani de la absolvire a semnat nu mai puţin de 12 spectacole dintre care la multe a contribuit esenţial la adaptarea textului dar şi la producţia piesei.

Într-un studio de radio, un prezentator blazat dar slobod la gură, amintind de "Cum se numeau cei Patru Beatles" sau de "Midnigth Caller" se ipostaziază în Torquemada şi primeşte vizita unui menestrel călător în timp, trimis de Erasmus însuşi. De aici titlul: Sînteţi în direct cu Torquemada.

În rolul menestrelului l-am văzut jucînd comedie cu aplicaţie pe Gabriel Coveşanu "Cove", simpaticul animator al "Surprizelor" de la TVR. Rolul prezentatorului radio e bine compus în cheie tragicomică de Tudor Smoleanu: un personaj aparent rutinat dar frămîntat de nelinişti, grobian ca să-şi ascundă vulnerabilitatea. Interlocutoarea nocturnă, "Vocea de la Telefon" se materializează pe neaşteptate în studio aşa cum o văd cei doi: jumătate domniţă renascentistă, jumătate femeiuşcă de secol XXI, cele două părţi fiind tăiate "pe lung" prin costum. Personajul e interpretat de Monica Eftimiu, actriţă la Teatrul din Ploieşti.

Cei trei protagonişti schimbă replici dramatizate-actualizate ingenios din textul lui Erasmus, totul pe fond muzical de ever-green-uri cu care frustul Torquemada îşi agrementează emisiunea. Ei filozofează crescendo de la "Prostie" (tema emisiunii) la Artă, Iubire, Sex, Dumnezeu şi pierd reperele temporale. Astfel se regăsesc într-un intempestiv moment final în anul 2011 într-un tranşeu în care menestrelul, brusc "radicalizat" îl ucide pe Torquemada şi înlocuieşte paşnica muzică a DJ-ului cu rafale de armă de foc. Piesa a fost concepută înainte de 11 septembrie dar iată că s-a dovedit premonitorie.

Textul destul de arid al lui Erasmus e ventilat de inserturi contemporane. DJ-ul e un adept al limbajului pitoresc atunci cînd nu e la microfon. Iar menestrelul efeminat şi anacronic se contaminează de la el împrumutîndu-i spre deliciul sălii înjurătura favorită: "gîţii (sic!) mă-tii". Publicul "de premieră", destul de rigid prin tradiţie, a "cuplat" totuşi la poantele care au contrapunctat partea gravă a meditaţiilor despre prostie ale lui Erasmus.