Festivalul Internaţional de Dans BucurEŞTi-VEST

Timp de trei săptămîni (25 septembrie-18 octombrie) la Bucureşti va avea loc a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Dans BucurESTi-VEST. În urmă cu doi ani Elveţia a fost principal invitat, iar publicul bucureştean a putut să se delecteze urmărind evoluţiile companiilor de dans elveţiene. De data aceasta invitat este dansul american contemporan. Acest festival, în general ignorat, mai ales de către Ministerul Culturii, dovedeşte însă că România nu este aruncată undeva la marginea lumii, ci poate fi gazda unor evenimente de răsunet european.

Festivalul este organizat de Fundaţia culturală Proiect DCM, Centrul de proiecte culturale al Primăriei bucureştene, ArCuB, teatrele Odeon şi Bulandra, British Council, Goethe Institut, Institutul Cervantes, Centrul Cultural American, Centrul Cultural al Republicii Cehe, Institutul Francez. În deschiderea festivalului se va desfăşura a doua ediţie Balkan Dance Platform. Vor participa peste 20 de coregrafi din România, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Serbia, precum şi un număr important de artişti şi directori de festivaluri din străinătate, din Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, SUA. Totuşi, atenţia va fi în primul rînd atrasă de Festivalul BucurESTi-VEST, care, avîndu-i ca invitaţi pe dansatorii şi coregrafii americani, va oferi spectacole de dans contemporan cum nu prea s-au văzut la noi. De asemenea, va organiza şi ateliere de dans, unde toţi cei interesaţi vor putea să asiste la ceea ce înseamnă cu adevărat muncă în balet şi coregrafie. Festivalul va mai cuprinde coproducţia româno-britanică Lume, realizată de Charles Lineham, spectacol care va rămîne în repertoriul Teatrului Bulandra şi după încheierea festivalului. Vor mai putea fi vizionate spectacole ale unor companii de teatru din Elveţia, Franţa, Spania şi Cehia. Locurile de desfăşurare a spectacolelor vor fi scenele Teatrelor Odeon şi Bulandra, cele ale Centrului Cultural European din Bucureşti şi Casei de cultură "Nicolae Bălcescu". De asemenea, vor avea loc seri de film - la Institutul Francez şi la Institutul Goethe - şi expoziţii de fotografie.

De remarcat, aşa cum au arătat organizatorii, că într-o ţară ca România, unde dansul este un fel de cenuşăreasă a artelor fiindcă nu se bucură de sprijin nici din partea Ministerului Culturii, nici a celui al Educaţiei, dansatorii şi coregrafii români au o audienţă din ce în ce mai mare pe plan european, iar companiile noastre independente de dans se bucură de preţuire din partea specialiştilor din străinătate. Un fapt picant reliefat la conferinţa de presă: la ArCuB, unde deceniile trecute a funcţionat ARLUS, pe la începutul anilor '60 au fost prezentate primele elemente de dans modern de către balerini ai Operei Române, spectacole pe care nu le puteau prezenta pe scena Operei...