Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici teatru  Sageata  Căsătoria

Căsătoria de Gogol la Bulandra


Ion Parhon

România Liberă, septembrie 2003
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Sîmbătă şi duminică, la Bulandra, s-a deschis stagiunea cu un spectacol excepţional, realizat de o cunoştinţă mai veche a spectatorilor acestui teatru, regizorul rus, actualmente profesor în Statele Unite ale Americii, Iurii Kordonski. Căsătoria lui Gogol este o piesă care pare inactuală astăzi, la peste 150 de ani de la scrierea sa. Totuşi, acest regizor cu imaginaţie şi gîndire trează, împreună cu legendara trupă a nu mai puţin legendarului teatru românesc de prim-rang european, a reuşit să realizeze un spectacol substanţial şi care ţine, tot trează, şi atenţia publicului pe parcursul celor trei ore cît durează. Modul în care a pus în scenă, cu totul altfel decît o făcuse cu Unchiul Vanea acum doi ani şi ceva, surprinde şi încîntă. Personajele sunt lucrate ca individualităţi, ajungîndu-se pînă la caracterizarea fiecărui pretendent la căsătorie printr-un instrument muzical, la care acesta îşi cîntă iubirea pentru fata - zice-se bătrînă - care doreşte să se mărite, dar nu se poate decide între cei cinci bărbaţi care o peţesc (Andreea Bibiri, bine în rol).

Regizorul îi încredinţează lui Kocikariov, prietenul unuia dintre pretendenţi, cel ales şi care evadează de la nuntă în ultima clipă, rolul constructorului întregii drame, care se joacă, pînă în final, în cheie comică. Răzvan Vasilescu, cel care-l întrupează pe Kocikariov, este - se vede şi aici - un mare actor. Şi nu în devenire. El este dracu' (Eu, Doamne?, ar spune Toma Caragiu, ca-ntr-un celebru scheci de televiziune), cel care construieşte perechea ce, în cele din urmă, se va dezmembra lamentabil, din cauza nehotărîrii amicului său. O figură care se reţine este şi peţitoarea, în rol Mariana Mihuţ face şi ea minuni artistice. Apoi ce să spunem, fiecare dintre cei cinci pretendenţi, Doru Ana, Ionel Mihăilescu, Victor Rebengiuc, Marius Chivu şi cîştigătorul Cornel Scripcaru, sunt figuri de neuitat, ceea ce se datorează regizorului, dar mai ales talentului individualităţii fiecăruia. Ce gamă amplă de la Marius Chivu la Victor Rebengiuc! O scară pe care spectatorul regăseşte diversitatea psihologiilor umane. Irina Petrescu, în rolul mătuşii, are un rol mai restrîns, dar marea actriţă pe care o ştim găseşte resurse pentru a-i da pregnanţă şi a-l face memorabil. Şerban Pavlu, în servitorul lui Podkoliosin, cîştigătorul care alege să nu ia nimic, e conturat cu măiestrie, îngroşat deopotrivă de concepţia regizorală şi de talentul acestui actor pe care trebuie să-l reţinem. Ana Ioana Macaria, o tînără (încă) actriţă pe care am mai văzut-o în roluri mici, nu prea are ce să scoată din ceea ce i se oferă şi, totuşi, este de cîteva ori în prim-planul atenţiei. Cu decorurile sugestive, ruseşti, ale lui Mihai Mădescu, şi costumele sugestive, semnate de Maria Miu, spectacolul este o împlinire, iar Teatrul Bulandra devine, aşa cum îmi spunea după spectacol Irina Petrescu, specialist în ruşi. Dar nu în orice ruşi, ci în cei mari. O stagiune care se deschide cu un asemenea spectacol, într-o sală renovată şi ajunsă de nivel european, datorită unei primării generale protectoare a artei teatrului, este o promisiune. Una pe cale de împlinire.



 Toate articolele despre Căsătoria


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Ion Parhon


Alte articole

 O Căsătorie de pomină la Bulandra, Iulia Popovici
 Misiune îndeplinită: mariaj a la russe cu interpreţi autohtoni - Căsătoria, Oana Găină
 Bomba este... Căsătoria, Ion Parhon


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer