Cristi Mungiu... nonagenar! - Festivalul de la Salonic 2002

Cam aşa s-ar putea "traduce" faptul că, atît în catalogul celei de-a 43-a ediţii a Festivalului de la Salonic, cît şi în cotidianul festivalului de azi, 14 noiembrie, o poză din O principio da incerteza - filmul maestrului portughez Manoel de Oliveira, care are 94 de ani! - a fost publicată ca fiind din... Occident, filmul lui Cristi Mungiu. Şi vice versa: poza din Occident a poposit - cu Alexandru Papadopol, Anca Androne şi cimitir cu tot - în prezentarea filmului portughez...!

Dar asta n-a împiedicat o sală plină-ochi să rîdă în hohote (replica cu bananele stîrneşte ilaritate în orice limbă e tradusă!) şi să izbucnească, la final, în "aplauze prelungite" - cum se spunea pe vremea cîntecului "Noi în anul 2000". Mungiu şi Papadopol ("Papi", care e la a două trecere pe la Salonic: anul trecut a fost, tot în competiţie, cu Marfa şi banii al lui Cristi Puiu) au răspuns apoi întrebărilor publicului. Întrebările mi s-au părut, totuşi, mai puţin "jucăuşe" decît cele pentru Filantropica lui Nae: probabil că grecilor le priesc proiecţiile nocturne, cele de după-masă (Occident a fost proiectat la ora 14) nu le deşteaptă acelaşi apetit pentru bancuri. Sau poate cauza stă în cîteva pahare în plus, la sfîrşit de zi, care dezleagă limbile...

Papadopol - pe care directorul festivalului, Michel Demopoulos, n-a uitat să-l prezinte ca fiind "de origine greacă" - a fost întrebat dacă nu are de gînd să joace într-un film grecesc; "Nu", a răspuns categoric Papi, "pentru că nu vorbesc limba; nu pot juca decît în română..." "Dar poate juca într-un film mut", a adăugat Mungiu (rîsete în sală).

La ora la care transmit aceste cîteva rînduri, Mungiu, Papadopol, Nae şi Mara (prezenţi în sală) mănîncă (bine!), beau şi se veselesc în cel mai simpatic restaurant din Salonic - cel din Piaţa Aristotel nr. 8, pe care anul trecut l-am poreclit "Le Pen" întrucît aici se află sediul partidului de extremă dreapta din Grecia. Chestie verificată, treaba asta nu afectează digestia...