Portret de Gorzo

Pot să depun mărturie în faţa Marii Adunări Cinefile că Gorzo era deja format atunci cînd a intrat în facultate! Şi că în cronicile sale respiră nu doar "orizontul cultural remarcabil şi ţinuta profesională exemplară" (motivaţia juriului Asociaţiei criticilor de film de pe lîngă UCIN care l-a premiat pentru cronicile apărute în Dilema - juriu OK altfel: Eva Sîrbu, Iulia Blaga, Doina Bunescu, Horia Pătraşcu, Călin Stănculescu), ci şi - mai ales - acea poftă (jubilatoare şi contagioasă) de Cinema pe care nu o simţi la alţii.... Gorzo scrie despre filme ca un îndrăgostit care-a văzut toate filmele - de unde exigenţa, dar şi căldura cu care le discută... Ai senzaţia, citindu-i articolele, că fiecare film, bun sau prost, este fructul iubirii sale nemăsurate pentru Cinema: iubire împărtăşită (atunci cînd filmul e bun) sau ultragiată (atunci cînd nu.) Acum doi ani, cînd Dilema i-a încredinţat rubrica Dilematograf, ştiam că e o investiţie sigură; acum, cu premiul "I.I.Cantacuzino" în buzunar, s-a convins toată lumea. Dacă ar fi, doar, puţin mai încrezător în talentul său! Un talent cultivat, o "inteligenţă a inimii" (vorba lui Radu Cosaşu) - Gorzo le are, pe toate, din plin; nu are, din păcate, tupeu...