Ar fi nevoie de minimum un milion de spectatori în cinematografe pentru ca filmele româneşti să fie profitabile în ţară, a fost una dintre concluziile la care s-a ajuns în urma dezbaterii de joi, 28 septembrie 2007, de la Institutul Cultural Român (ICR). Pînă acum, recordul absolut după Revoluţie îl deţine Garcea şi oltenii, care a avut 290.000 de spectatori. Un record trist, au fost de acord participanţii la întîlnirea Producţia cinematografică în România de la A la B, de la finanţare la întîlnirea cu publicul, care va fi cu atît mai greu de depăşit.
Moderatorul evenimentului a fost preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici, iar invitaţi Daniel Mitulescu, director Metropolis Film, Dan Burlac, producător Saga Film, Mihai Fulger, critic de film, şi Liviu Chelcea, directorul Centrului de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC).
Intervenţia cea mai contestată de către cei prezenţi în sală a avut-o Mihai Fulger, care a susţinut că românii nu mai vin la cinema din cauza criticilor de film, care nu reuşesc să refacă legătura dintre spectator şi aceste producţii. Mai mult, lipsa unei reviste de cinema ar fi o altă cauză, în viziunea lui Mihai Fulger, pentru absenţa publicului.
Mai mult pragmatism şi mai puţin romantism
Pe de altă parte, Daniel Mitulescu a precizat că un film românesc nu-şi scoate banii în ţară şi pentru asta e important să iasă în străinătate. "Tocmai de aceea, este esenţial pentru un regizor să-şi creeze o identitate prin festivaluri, pentru că această imagine îi foloseşte mai departe. Prezenţa la un festival ridică preţul unui film cu 30-40%, iar cronicile aferente aduc notorietate", a întărit şi Dan Burlac.
Producătorul a explicat că un film de festival poate cîştiga pînă la 300.000 de euro din difuzare în săli de cinema, la televiziuni şi pe DVD-uri, în timp ce o peliculă care nu a intrat într-un concurs ajunge la doar 30-40.000 de euro. De aceea, au susţinut o parte dintre cei prezenţi, nu e nici o ruşine să participi la festivaluri internaţionale. "Deja cinema-ul românesc are o notorietate atît de puternică, încît producătorii din afară au cumpărat viitorul film al lui Horaţiu Mălăele, Nunta mută, fără să mai citească scenariul", a afirmat Dan Burlac.
O altă concluzie a fost că s-ar impune mai mult pragmatism şi mai puţin romantism în producerea de filme, iar o bună soluţie pentru revitalizarea difuzării acestora ar fi reînvierea, cel puţin pentru o perioadă, a caravanelor cinematografice.
Pe ultimul loc în Europa
Liviu Chelcea a prezentat un studiu al CSCDC din care reiese că România este pe ultimul loc în Europa ca număr de cinematografe, număr care s-a diminuat de 7 ori din 1995. "Mai există doar 85 de cinematografe în ţară, fără a lua în considerare tendinţele recente de concentrare a sălilor în mall-uri", a explicat directorul. Cel mai prost la acest capitol stau sud-vestul ţării şi Oltenia, în timp ce pe primul loc se află Bucureştiul şi judeţul Ilfov. În schimb, la nivelul Uniunii Europene, în 2006 se înregistrează o tendinţă de creştere a numărului de spectatori cu 3,6%.