Suplimentul de cultură / octombrie 2007
Fluviu de poezie la Sibiu. Timp de cincisprezece ore au citit cei peste 80 de poeţi, cei mai buni dintre cei buni, reuniţi pe 5 octombrie 2007, la Maratonul European de Poezie, organizat de Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România.

Grupate în module de cîte o sută de minute, fiecare moderat de cîte un critic, lecturile din maraton s-au asemănat mai degrabă cu o probă de ştafetă: stiluri, voci, atitudini extrem de diferite s-au succedat din zori pînă tîrziu în noapte, în Aula Magna a universităţii sibiene, apogeul fiind atins pe înserate.

Poeţii au început să apară dimineaţa pe la 8 şi un pic, pe cînd alţi confraţi de-ai lor încă dormeau. Maratonul avea să ţină pînă după 2 noaptea. Cam o treime dintre participanţi au venit de la început, fiind întîmpinaţi de scriitorul Andrei Bodiu, organizatorul frumoasei nebunii, şi de Ioan Radu Văcărescu, preşedintele USR Sibiu. Criticul Ion Bogdan Lefter, preşedintele ASPRO, a dat startul: "Pornim. Sper că o să şi sfîrşim cu bine! Cred că ideea lui Andrei e absolut colosală. Ideea de a pune la un loc atîţia poeţi să citească pînă tîrziu în noapte e una nemaipomenită. Şi, aş adăuga, simpatică, amuzantă, mortală!".

În maraton s-a pornit cu un omagiu adus poetului Mircea Ivănescu, căruia starea de sănătate nu i-a permis să participe. Ioan Radu Văcărescu a citit un text emoţionant, care reda întîlnirea din vară, cînd Ivănescu fusese invitat la maraton.


Lanţ de stiluri

Cîţi poeţi, atîtea stiluri a reunit maratonul. Poeţii au citit cîte zece minute, formînd un lanţ de genuri, voci, atitudini, spre deliciul celor din sală. Florin Iaru a fost cel dintîi care a făcut spectacol, citind de pe laptop poeziile bulgarului Marin Bodakov, care încă nu ajunsese. Spectacol avea să facă, în cea de-a doua parte, şi Santha Attila, care şi-a recitat poemele în maghiară, lăsîndu-l pe Caius Dobrescu să citească varianta în română, cu tot cu acele "cuvinte interzise". Şi Nora Iuga a emoţionat cu a sa Fetiţă cu o mie de riduri, arătînd că şarmul nu are vîrstă.

Mircea Cărtărescu şi-a făcut apariţia în prima pauză, împreună cu soţia, poeta Ioana Nicolaie. A fost de îndată înconjurat de poeţi şi admiratori, unii îmbrăţişîndu-l, alţii rugîndu-l să facă poze împreună.


Vîrful, pe înserate

Maratonul a devenit tot mai spumos cu trecerea orelor. În sală şi pe holuri se făcea schimb de cărţi şi se discuta aprins. Apogeul a fost atins seara, cînd au intrat în scenă numele cele mai sonore. Sala a fost arhiplină şi s-a stat şi în picioare cînd Mircea Cărtărescu avea să citească poeme de acum mai bine de 20 de ani.

Vedetă incontestabilă a maratonului, Cărtărescu a strălucit în fiecare minut al prezenţei sale. Modest, a stat pe culoar în picioare sau ghemuit la perete pînă i-a venit rîndul, iar apoi a anunţat că va citi doar puţin, fiindcă îi va lăsa pe "poeţii activi" să recite mai mult. La Steluţe în genele ei şi Corina (recent măritată Achimescu), publicul a încremenit şi nici măcar între poezii nu s-a mai auzit vreo şoaptă. În acelaşi modul de vîrf, francezul Jacques Jouet a recitat poemele sale de metrou, traduse în română de Letiţia Ilea, Ovidiu Nimigean l-a adus la maraton pentru cîteva minute pe marele absent Emil Brumaru - "Dragă Emil, Dacă mi-aş face o listă de teme... " -, Constantin Acosmei a recitat impasibil, deşi a stîrnit cele mai multe hohote de rîs, Dumitru Chioaru a plimbat ascultătorii pe la Moara de scoarţă, Andrei Codrescu i-a dedicat poeme Ruxandrei Cesereanu, cea care ne-a păcălit pentru o clipă cu codiţele ei jucăuşe, încheind seria recitalurilor cu forţa unei furtuni de vară.

Noaptea, la final de maraton, programaţi astfel pe principiul rezistenţei fizice, au citit majoritatea poeţilor tineri - Dan Sociu, Dan Coman, Claudiu Komartin, iar lanţul lecturilor s-a încheiat cu versurile sibianului Radu Vancu.


Andrei Bodiu: Sînt într-un fel de transă

Ce reacţii aţi primit pînă acum?

Andrei Bodiu: Reacţii deosebite, în primul rînd de la participanţi, dar şi de la public, de la media. Probabil contează şi ideea de Capitală Culturală, şi cea de maraton. Mi se pare absolut remarcabil. Pe măsură ce numele invitaţilor devin tot mai sonore, va fi o creştere. Eu cred că toţi cei care au venit au avut de cîştigat.

Sînt şi cîteva absenţe notabile...

A.B.: Emil Brumaru m-a ţinut tot timpul într-un fel de şah. Bănuiam că nu va veni. Ion Mureşan primeşte un premiu la Sighet, l-am înţeles. Mircea Petean are nişte lucrări în tipografie, Carmen Puchianu a pierdut trenul... Dar, în rest, toată lumea e aici.


Mircea Cărtărescu: Crema poeziei româneşti

Mircea Cărtărescu a participat la Sibiu la trei evenimente paralele: Maratonul European de Poezie, Festivalul European de Poezie şi a şasea sesiune a Parlamentului Cultural European.

Despre maraton, Mircea Cărtărescu ne-a declarat că "este un lucru care se face de multă vreme în Europa. Există forme speciale prin care poezia încearcă să intre în circuit: poetry slams, maratoane de poezie şi forme specifice, care combină mai multe arte. Maratonul este important pentru că adună mai multe forţe şi se presupune că are o forţă de impact deosebită".

"La Sibiu se va aduna crema poeziei româneşti de azi, cu foarte puţine excepţii, de exemplu poetul Emil Brumaru care n-a mai putut veni. Sînt poeţi din toate generaţiile, de toate orientările", ne-a spus Mircea Cărtărescu. Scriitorul consideră că, dacă cineva ar fi putut sta de la un capăt la altul, şi-ar fi făcut o idee foarte bună despre ce înseamnă poezia azi, dar şi cine a stat doar o oră este în cîştig. "Am să citesc texte scrise cu mulţi ani în urmă, fiindcă, aşa cum ştiţi, în ultima perioadă am încercat să scriu poezie în proză", ne-a mărturisit Mircea Cărtărescu înainte de maraton.


Maratonul în cifre şi nume

Pentru cel mai ambiţios proiect literar din programul Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007, Ministerul Culturii nu a alocat nici un leu.
Ordinea celor 87 de autori a fost aleasă astfel încît să existe o armonie nu numai în privinţa stilurilor şi a vîrstelor, dar chiar şi a vocilor.
Moderatorii modulelor: Caius Dobrescu, Alexandru Muşina, Virgil Podoabă, Andrei Bodiu, Ion Bogdan Lefter, Andrei Terian, Dragoş Varga, Adrian Lăcătuş.
În fiecare interval de 100 de minute a recitat cîte un invitat străin.
Poeţii străini invitaţi: Marin Bodakov (Bulgaria), Dariusz Sosnicki (Polonia), Garaczi László (Ungaria), Paolo Texeira (Portugalia), Jacques Jouet (Franţa), Ernest Wichner (Germania), Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova), Jan Mysjkin (Belgia), Grigore Chiper (Republica Moldova).

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus