Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici teatru  Sageata  Festivalul Naţional de Teatru 2007

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Sărbătoare la Bucureşti. Ultima zi - FNT 2007


Florian-Rareş Tileagă

noiembrie 2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
"S-o gătat", cum zic ardelenii, şi ce bine că sărbătoarea asta, lungită pe atâtea zile, s-a încheiat cu un spectacol ca Actorul. Jucat în Sala Amfiteatru a TNB şi produs de Teatrul Masca, spectacolul s-a impus ca un moment cât se poate de special, fiind jucat de acelaşi Mihai Mălaimare, în acelaşi Amfiteatru, pe acelaşi text de Mircea Dinescu, ca acum douăzeci de ani. E o cifră bună, însemnând revenirea simbolico-omagială a lui Mălaimare în Teatrul Naţional, pentru care avea unele "datorii sufleteşti", cum însuşi a declarat.

Dar dincolo de suflul ceremonial al momentului, Actorul a fost, deci, o cale nimerită de a încheia maratonul FNT. Păi după atâta solicitare visceral-intelectivă - de la spectacole ezoterice de teatru-dans, la tot felul de experimente vizual-narative, care de care mai ambiţios (pomeniţi-le voi) - nu ştiu alt spectacol care să fi avut atâta simplitate a conceptului, atâta bun simţ al mesajului şi un umor mai cald. Totul a pornit, deci, de la monologul lui Dinescu (care de douăzeci de ani n-a vrut să schimbe o iotă în text, şi bine a făcut), pe care Mălaimare l-a rostit cu o naturaleţe care n-a ratat, din text, nici o nuanţă de bonomie, lirism şi (cum altfel la Dinescu?) de sarcasm. Întreg spectacolul a devenit un fel de sărbătorire a economiei şi sintezei de mijloace spectaculare. Adică au fost alternate, contrapunctic, replici, gag-uri clovnereşti, fragmente pantomimice, susţinute de o ambianţă muzicală superbă, semnată de Mircea Tiberian (la pian, sinteză improvizată de preclasic şi jazz timpuriu). Un spectacol de comedie odihnitoare, care a întors pe toate feţele cea mai socială, expusă, judecată, neliniştită meserie din lume: actoria de teatru. E în stagiunea Teatrului Masca, so go for it!

Tot joi seara a fost şi Visul unei nopţi de vară, după Shakespeare, produs de Teatrul "Maria Filotti" din Brăila şi regizat de Victor-Ioan Frunză. Eu, unul, l-am văzut, dar nu la Teatrul Odeon, unde a fost el jucat. L-am văzut la Baia Mare, anul acesta, la Festivalul Internaţional de Teatru "Atelier". Sau pot spune că am avut deja ocazia să mă bucur de spectacol, de umorul lui divers şi contemporan, de ritmul lui potolit, de dozările lui rafinate de grotesc şi senzualitate, de festinul parodic de clişee din final, în fine de toată povestea lui.

Dar a fost un spectacol mult prea important pentru ultima seară. Sigur, putea fi considerat o încheiere-eveniment a festivalului, cu belşug de fast, prin durata impresionantă. Totuşi, punându-l la capătul (puterilor) festivalului, când lumea nu numai că era cam sătulă de teatru, ci şi plecată din Bucureşti (regizori, critici, actori din provincie), a fost o alegere care a dezavantajat însăşi miza spectacolului. Mare păcat, mai ales pentru trupa de actori de la Brăila, care ar fi trebuit văzuţi de cât mai multă lume, fiindcă sunt dintre puţinii care ştiu să arate, pe scenă, ce-i aia poftă de joc, ritm şi farmec actoricesc.

*
Şi acum, că tot s-a încheiat ciclul de trei ani al Festivalului Naţional de Teatru, organizat de criticul Marina Constantinescu, ar fi cazul să speculăm, ba chiar să bănuim câte ceva din ce s-a câştigat din 2005 încoace. Aşa, cu liniuţă, cu riscul de a vă aminti de bilanţurile de producţie agricolă de pe vremuri... S-au câştigat:
Sageata O mai mare încredere în teatru a publicului, datorită unor spectacole autohtone şi străine valoroase
Sageata O şi mai mare saturaţie & enervare a publicului (plătitor de bilete...), din cauza unor spectacole care n-aveau ce căuta, în festival, alături de spectacolele valoroase de mai sus
Sageata Importanţa cuvenită acordată regizorului ca autor-dirijor de teatru, prin aşezarea tuturor celor trei ediţii "sub semnul regizorului"; decizia i-a aparţinut selecţionerului unic Marina Constantinescu.
Sageata Prezenţa jenantă a unor spectacole dezastruos de slabe şi inutile artistic, comunicaţional, financiar, cum vreţi voi, datorită aceleiaşi opţiuni încăpăţânate pro-regizor a selecţionerului unic; astfel, de dragul figurii regizorului, s-au făcut concesii pro-kitsch şi pro-clişee grosolane
Sageata Respingerea unor spectacole valoroase, produse de regizori nu foarte notorii, în favoarea invitării a patru-cinci spectacole ale unui regizor de renume, din care poate doar unul-două meritau atenţie
Sageata Încurajarea, prin invitare, a unor regizori de renume, de fapt ex-geniali, actualmente mediocri, să creeze în continuare la fel de prost, iresponsabil, cu aceeaşi consecvenţă a succesului închipuit
Sageata O mai mare disponibilitate culturală a publicului pentru forme de spectacol mai rar întâlnite la noi, care au provocat alte tipuri de receptare. Fenomenul s-a datorat includerii, în festival, a unor module de teatru alternativ, de teatru-dans etc.
Sageata Reacţia virulentă şi îndreptăţită a mişcării teatrale independente, din Bucureşti şi provincie, faţă de excluderea lor din selecţie (ediţia din 2007)
Sageata Lipsa de reacţie a selecţionerului faţă de această situaţie... inegală
Sageata O mai mare intoleranţă a spectatorilor faţă de kitsch-ul teatral
Sageata O la fel de mare ipocrizie a spectatorilor (a aceloraşi sau a altora?) marcată prin aplauze false, "necesare" fiind vorba de spectacole invitate din străinătate, de vedete, de comedii la care trebuia să se râdă etc.
Sageata O atmosferă de sărbătoare, cu vedete de toate vârstele, precum actori, regizori, critici, jurnalişti, scenografi, dramaturgi
Sageata O atmosferă de nervi şi jenă, cu spectatori rămaşi afară, la intrarea în teatru, înăuntrul teatrului petrecându-se acea atmosferă de sărbătoare
Sageata Contactul inedit al publicului cu personalităţi marcante din teatrul european şi american; aşadar, oferta generoasă de evenimente a sărbătorii
Sageata Promovarea cărţii de teatru prin lansări şi dezbateri
Sageata O mai susţinută campanie de presă, motivată de prezenţa tot mai multor spectacole valoroase
Sageata Lipsa unei publicaţii a festivalului, care să funcţioneze ca îndrumător şi ecou critic prompt şi profesionist
Sageata Etc.



Nu uitaţi: Aplaudaţi doar dacă - şi cît - vă place! O campanie iniţiată de LiterNet.



 Toate articolele despre Festivalul Naţional de Teatru 2007


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Florian-Rareş Tileagă


Alte articole

 Departe de Africa - Camera Isabellei, Ionuţ Sociu
 Dans cu copite de capră la Festivalul Naţional de Teatru 2007, Gina Şerbănescu
 Ambiţii naţionale - Festivalul Naţional de Teatru 2007, Alice Georgescu
 Simple impresii - Festivalul Naţional de Teatru, ediţia 2007, Alice Georgescu
 Teatrul românesc, între sondajul CURS şi FNT 2007, Oltiţa Cîntec
 Toate articolele despre Festivalul Naţional de Teatru 2007


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer