Transferus Captivus - Rendition

Rendition se cheamă la noi Transfer de captivi. De fapt o extrădare forţată, procedură negată de autorităţile americane, dar superuzitată după 11 septembrie 2001.

În film, în urma unui atac terorist (kaboom!), un inginer american de origine egipteană (Omar Metwally), e sechestrat şi mutat într-o închisoare secretă într-un stat arab, unde e torturat. Soţia lui însărcinată (Reese Witherspoon) încearcă să-i dea de urmă prin hăţişurile politice din Washington. Iar agentul CIA (Jake Gyllenhaal) care se ocupă de "rendiţie" începe să se convingă că prizonierul e nevinovat.

Acest thriller politic, care cam şchioapătă prin patetism şi tezism (mai ales la sfârşit), este regizat de Gavin Hood (oscarizat pentru film străin în 2006 cu Tootsi). Cel mai interesant element din construcţie este un gimmick care funcţionează bine şi care are de-a face cu timpul acţiunii (nu vreau să spoileresc aici dar e un truc referitor la ceea ce tu crezi că se petrece in timp real şi simultan, element destul de gratuit de altfel, dar cel mai cool şi cinematografic din film). Această deconstrucţie temporală au făcut-o de altfel mult mai bine în Syriana, care este un model asumat.

Ar mai fi personajele secundare, o senatoare malefică by the numbers (Meryl Streep, chiar dacă nu se îmbracă de la Prada), senatorul bun (cît de bun poate fi un senator!) Alan Arkin, alunecosul Peter Sarsgaard şi în primul rând excepţionalul actor israelian Yigar Naor (şeful poliţiei secrete şi torţionar de serviciu). Rendition se vrea o afirmaţie politică, la fel ca un thriller de supans, noncomercial dar în acelaşi timp comercial, e un film american patriotic de stânga, adică film anti-american (deja o modă, de la action, Shooter, la tabloid action tendenţios, The Kingdom, la drame adevărate (A Mighty Heart, pardon Speranţa moare ultima) şi în curând pe ecrane, Lions for Lambs, care pe lîngă incredibilul titlu românesc (Leii mor pentru miei), are dincolo de agenda politică şi dorinţe de nominalizări şi premii. Dar nu iese întotdeauna cum vrei şi dorinţa de a împăca şi capra şi varza se vede din indecizia realizatorilor (revin asupra cadrului final, care este cel mai deranjant).

În plus am observat o problemă de identificare cu subiectul, deja ultramediatizat. Ştim cu toţii că se torturează la greu de ambele baricade, e o caracteristică eminamente umană (după cum ne specifică voice overul final la super-chifteaua The Invasion), totul e să nu aibă loc chiar acum şi într-o bază americană de prin Dobrogea. Mă gîndeam ca şi la A Mighty Heart, dacă eram eu în locul lui Futterman sau aici al lui Omar, cine s-ar fi dat pe spate pentru dispariţia mea? Cât priveşte tradiţia thrillerului politic implicat, referinţele rămân la Costa Gavras.

Concluzia: două stele jumate din cinci.

Notă: Acum şi pe blog la http://www.protv.ro/bloguri/ald-s-movieland

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.