Ceea ce-mi place la nebunie şi mă atrage irezistibil, în fiecare an, la Sibiu Jazz Festival, este fantastica descătuşare a publicului. Strigătele neaşteptate, tropăiala care face podeaua să vibreze, ropotele de aplauze la solo-uri prelungite, această nemaiîntîlnită exteriorizare a extazului. Chiar dacă ştiu că, probabil, mă voi strădui să nu clintesc nici un muşchi, concentrată la trepiedul foto care, orice ar fi, nu trebuie să vibreze, mă duc mereu la Festivalul de Jazz însetată în aceeaşi măsură şi de muzică, şi de freamătul sălii.


Afişul lui Tara

Timp de zece zile, Sibiul a fost cuprins de febra jazzului. Sibiu Jazz Festival 2007, organizat de Fundaţia Pro Art Hermannstadt şi aflat la a 37-a ediţie, a deschis şirul festivalurilor cu tradiţie şi cu participare internaţională, din Capitala Culturală Europeană.

Anul acesta, ne-am delectat cu o ediţie specială, cu concerte, jam sessions, workshop-uri, tema fiind muzica de jazz şi interferenţa cu alte genuri, precum folclorul, muzica simfonică, rock-ul, blues-ul sau hip-hop-ul.

Povestea muzicală a început vineri, pe 4 mai 2007, cu o prefaţă vizuală: vernisajul expoziţiei multimedia. Fotografii realizate la ediţiile precedente ale festivalului, alături de afişe, printre care se remarca cel creat în stilul său inconfundabil de graficianul Sorin Tara. Afişul lui Tara pentru Sibiu Jazz Festival 2007, în centrul căruia se tolănea un trup gol de femeie, nu avea să "circule în libertate" prin oraş, fiind un unic exemplar ce avea să troneze la expoziţie.


Studenţii ridică juriul

Festivalul propriu-zis a început cu Galele Studenţeşti, organizate sub formă de concurs. Un concert exploziv, de cinci ore, în care pînă şi membrii juriului au dansat. Intrarea a fost liberă, iar muzica răsuna în afara cortului, astfel că la un moment dat s-a stat şi în picioare. Atmosfera: ropote de aplauze la solo-uri, strigăte extaziate, bătăi din picioare care cutremurau gradenele.

Seara a început cu Harmony, din Sibiu. Şapte fete şi un băiat au încins atmosfera, mai ales cu piesele interpretate "acapella". A urmat, tot din Sibiu, Iulia Constantin şi Imperium Jazz Band, încurajaţi de prietenii ce-şi strigau favoriţii. Al Baroc avea să devină vedeta incontestabilă a serilor studenţeşti, cîştigînd trofeul pentru Cel mai bun solist. Tînărul de 15 ani, nepot al Aurei Urziceanu, a încîntat cu piese clasice precum Georgia on my mind. Membrii juriului au fost cuceriţi: Alexandru Şipa, preşedinte al juriului, purtînd un tricou imprimat cu "100% jazz", a sărit de pe scaun, aplaudînd ritmat către sală şi încercînd să ia la dans o spectatoare.

Au urmat JazzBand din Timişoara, iar apoi Headliner din Cluj-Napoca, trupă jazz-rock ce avea să cîştige Marele Premiu. Spre miezul nopţii, pe scenă au urcat Academic Jazz Group din Iaşi şi Acid Groove din Cluj-Napoca.


Weinberger, supărat

Pentru prima oară, festivalul a cuprins spectacole de zi pe scena din Piaţa Mare, care însă au avut de înfruntat capriciile vremii, dar şi ale sibienilor. Cel dintîi concert gratuit în aer liber a fost sabotat de ploaie şi de slaba mediatizare. AG Weinberger Blues Project a început să cînte pentru o sută de oameni, pe o ploaie măruntă. De pe scenă, Weinberger a spus: "Bună ziua! Bine aţi venit, pe această ploaie ticăloasă şi cu această organizare «minunată». Mulţumim că aţi venit. De noi nu s-a scris deloc... O să cîntăm 75 de minute, fiindcă aşa prevede contractul". Cu umbrele în mîini, tinerii au aplaudat şi au fluierat, iar numărul lor avea să crească, mai ales că ploaia a stat şi a ieşit soarele. Următoarele concerte aveau să se bucure însă de o mai bună priză la public. Ajutată de o vreme mai bună, a doua zi, trupa Gloria a încins spiritele în Piaţa Mare, cînd frumoasa Mbela şi apetisantele ei dansatoare au înnebunit sibienii cu ritmurile africane.


Maratonul "greilor"

Sibiu Jazz Festival s-a deschis pentru trupele consacrate, luni seara, în cortul albastru. În ciuda preţului mai mare ca în alţi ani, de 30 de lei pe seară, gradenele aveau să se umple treptat, deşi la începutul primului concert aveam impresia că voi rămîne singură pe rînd. Iar holul unde se vindeau tricouri, CD-uri, pliante şi, bineînţeles, bere, avea să se umple ochi, în fiecare seară, de spectatori de toate vîrstele. Şi a început maratonul, un caleidoscop de stiluri, fiecare cu farmecul lui, încîntînd sutele de spectatori cu hituri sau cu improvizaţii ce sunau impecabil.

Konstantin Schmidt, directorul Fundaţiei Pro Art Hermannstadt, organizator al festivalului, a criticat felul în care sînt trataţi operatorii culturali. "Am două mari regrete, după decembrie 1989. Unu: că nu m-am urcat în tren la 1 ianuarie, ca să plec din România. Şi doi: că m-am apucat să fac această ediţie", a spus Schmidt. El i-a acuzat pe cei care gestionează programul Sibiu 2007i-ar fi creat o mulţime de probleme. De asemenea, a anunţat că a renunţat la colaborarea cu TVR, fiindcă prezenţa operatorilor deranja publicul.


Nume sonore

Au cîntat, în prima seară, sibienii de la Lucian Fabro Quartet, urmaţi de Marius Popp Grup şi Didier Lockwood and Thomas Enhco & Co, din Franţa. Marius Popp a venit cu o formulă nouă, cu patru muzicieni de factură clasică şi doi de jazz. Un moment inedit a fost interpretarea unei "jazz-manele". Care, cu trei viori, un violoncel, un contrabas şi un pian, a sunat dumnezeieşte, fiind mai degrabă o "anti-manea". Iar Didier Lockwood, care conduce la Paris un Conservator particular, a venit tot cu o trupă tînără, toţi membrii fiindu-i foşti studenţi.

A doua seară l-a avut ca prezentator pe Virgil Mihaiu, venit la festival de la Lisabona, unde este director al Institutului Cultural Român. Au cîntat elveţienii Herbie's Explo 3000, urmaţi de trompetistul Enrico Rava, cel mai mare muzician de jazz al Italiei. Alături de Rava şi-a dat sufletul pentru spectatori Gianluca Petrella, cîntînd la trombon ca un adevărat posedat de muzică.

Miercuri, alt moment de vîrf al festivalului: celebra Dee Dee Bridgewater a susţinut un recital intitulat J'ai Deux Amours, sută la sută francez. Din Luxemburg, Capitală Culturală parteneră, a cîntat Gast Waltzing, fondator al Orchestrei Naţionale de Jazz a Luxemburgului. Joi, Berti Barbera a concertat în Piaţa Mare, iar seara cortul a răsunat de jazz-ul tradiţional al lui Archie Shepp's Born Free Band.

După alte zile în care nebunia muzicală a continuat cu ritmuri afro ale Kilimandscharo Dub et Riddim Society şi Fanfara Mourcourt în Piaţa Mare, şi cu polonezii de la Zbigniew Namyslowski Quintet ori austriecii Michaela Rabitsch & Robert Pawlik Quartet la Pavilion, festivalul se încheie duminică seara cu un nume de top: Vienna Art Orchestra.


Sexy Dee Dee şi huiduieli pentru Geoană

Concertul lui Dee Dee Bridgewater s-a dovedit apogeul festivalului şi unul dintre cele mai bune desfăşurate în ultimii ani la Sibiu. Aceasta a susţinut un recital cu cîntece franţuzeşti, în semn de recunoştinţă pentru ţara ei adoptivă. În deschidere a avut loc însă un incident politic. Cînd directorul festivalului, Konstantin Schmidt, a salutat prezenţa în sală a "domnului preşedinte, preşedintele Mircea Geoană", publicul a huiduit violent şi a fost nevoie de minute pentru ca Schmidt să calmeze spiritele, cerînd spectatorilor să fie "europeni". Criticul Alexandru Şipa, preşedintele juriului Galei Studenţeşti, a părăsit sala strigînd: "Eu plec! Rămîneţi dacă vreţi!". Pe hol, a declarat: "Este ruşinos ce face organizatorul. Cei care au huiduit ar fi trebuit să aibă coloană vertebrală şi să iasă din sală". Mircea Geoană, aflat în oraş pentru un miting PSD din acea după-amiază, a precizat la finalul concertului că acest "mic gest de impoliteţe, a fost uşor provocat, că aşa e în politică, în vreme de campanie".

Urcînd pe scenă imediat după huiduieli, Dee Dee a cucerit publicul imediat: "Şi eu sînt ca voi, cînd vine vorba de politică. Politicienii trebuie să ne servească pe noi, nu noi pe ei!".


Cîştigătorii galelor studenţeşti

Marele Premiu: Headliner, Cluj-Napoca

Premii individuale:

Vocal: Al Baroc, Bucureşti
Instrumental: Lucian Nagy, saxofon, Timişoara
Premiul special al juriului şi Premiul Casei de Cultură a Studenţilor: Harmony Sibiu.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus