Aici Radio Europa Liberă! - Război pe calea undelor

Era o vreme cînd războiul se purta pe calea undelor. Războiul rece. Cei ce au stat lipiţi cu urechea de un aparat de radio, cu bruiaj, ştiu şi îşi amintesc. Eu acolo am învăţat muzică. La Metronom. Acolo am aflat de Lech Wallesa şi sindicatele libere, de Cernobîl, de Doina Cornea şi de cartea lui Pacepa, Orizonturi roşii. Radio Europa Liberă reprezenta cel mai mare duşman al lui Ceauşescu, instrument de propagandă vestică extrem de periculos şi de virulent, pentru că se difuza în întreaga ţară liber în eter şi putea fi ascultat de oricine.

Tinerii de azi n-au ascultat niciodată şi nu ştiu cum era de rarefiată informaţia adevărată în epoca propagandei şi minciunilor comuniste, sărăciei lucii şi lipsei de hrană. Europa Liberă a fost pentru noi atunci ca oxigenul. De aceea filmul lui Alexandru Solomon intitulat internaţional Cold Waves, este mai mult decît necesar, e obligatoriu. Povestea are potenţial imens, chiar şi de lungmetraj de ficţiune. După documentarul său politic anterior, Marele jaf comunist, rechizitoriul sistemului e aici unul mai aspru şi se leagă de întrebări concrete: Cine a pus bomba în sediul postului din München în 1981? Cine i-a iradiat pe Vlad Georgescu şi pe cei ce transmiteau la radio? Richard Cummings, americanul responsabil cu securitatea postului, dă din umeri. Dovezile lipsesc cu desăvîrşire şi azi şi se tăgăduieşte vehement vreun asemenea procedeu. La fel ca şi dosarele făcute de securitate ascultătorilor, ca şi celor ce trimiteau scrisori pentru ca să primească muzică by request. Eu am fost anchetat de securişti pentru asemenea fapte de vitejie şi dizidenţă periculoasă, şi nu sunt singurul, alţii mai slabi de înger au dat note informative legate de asta.

Martori azi, redactorii de la Europa liberă, Monica Lovinescu, Nestor Ratesh, Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu, Şerban Orescu, Ioana Măgură Bernard, şi Andrei Voiculescu spun povestea, lipsiţi de poleiala sub care ni-i imaginam. Ei sunt Vocile, aceste prezenţe radiofonice, care, asemenea unor îngeri protectori, ne păzeau de rele. Ei reprezentau ceea ce spun că au fost, anume Opoziţia. Eroii filmului sunt muncitorul Vasile Paraschiv, cel care a vrut să organizeze un sindicat liber, care a semnat scrisoarea pentru drepturile omului a lui Paul Goma, profesoarele Doina Cornea, Ana Holmeag, ziarişti francezi şi belgieni care au vizitat România şi au fost intimidaţi, bătuţi, terorizaţi...

Solomon foloseşte mult material de arhivă, filme de propagandă, mărturii neutre sau de pe poziţii opuse; Ilie Merce, ofiţer de securitate, azi parlamentar din "opoziţie", Dan Zamfirescu, scriitor şi, cel mai senzaţionalist ca ton, un interviu telefonic cu Carlos, Ilich Ramirez-Sanchez, cunoscut sub numele de "Şacalul", închis pe viaţă în Franţa, legendar terorist care-şi neagă amestecul într-o asemenea maşinaţie meschină. Versiunea TV a filmului, care va fi difuzată de TVR anul viitor are scene în plus, şi durată extinsă. Fundalul sonor este piesa Doors Riders on the Storm, (care e despre serial killeri, v. The Hitcher); am înţeles că s-ar fi vrut piesa No More Heroes a celor de la Stranglers, cu adevărat potrivită subiectului.

După 1990 Europa a început să fie liberă şi la modul real, nu numai pe calea undelor. Oamenii nici nu mai ştiu ce înseamnă bruiaj, deşi azi şi-l creează singuri.

(Scris din Germania, la 350 de kilometri de locul de unde se emitea libertate pe unde, patru stele din cinci)

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.