"Trenul Istoriei opreşte la Căpâlniţa", titra
Le Monde în prima zi a anului, anunţând
printr-o cronică elogioasă intrarea filmului lui Cristian Nemescu pe marile ecrane franceze. Cotidianul aminteşte de Ionesco şi Cioran,
numindu-i pe Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu şi Cristian Nemescu "demni urmaşi" ai acestora. Toate textele apărute în Franţa despre
California Dreamin' (nesfârşit) fac referiri la destinul tragic al autorului său.
Le Monde: "Talentul incontestabil demonstrat de film, stupiditatea unei morţi care
l-a retezat în floarea vârstei şi la debutul carierei, ironia atroce a sorţii revelate de acest accident fatal, sentimentul amestecat de lejeritate şi haos pe care îl are spectatorul la vederea acestui spectacol: toatea acestea îl plasează pe Nemescu în românitatea cea mai nebunească." Autorul cronicii, Jacques Mandelbaum, consideră că filmul "impresionează prin amplitudinea apropourilor sale, prin complexitatea mecanismelor care îi refuză reducerea la satira ce pare a fi, şi prin libertatea tonului." Şi după ce găseşte asemănări cu noul val ceh, autorul scrie: "Trenul din
California Dreamin' este cel al unei Istorii definite mai degrabă ca loc sacrificial decât ca orizont al renaşterii".
Libération compară şi el filmul cu cel al lui Milos Forman din
Iubirile unei blonde, mai ales în ceea ce priveşte umanismul cu care aprofundează amorul juvenil şi secvenţele de la petrecerea din sat. Cronicarului acestui cotidian nu
i-au plăcut începutul şi sfârşitul filmului, şi se întreabă dacă filmul ar fi fost la fel de reuşit dacă ar fi fost terminat de autorul său, dar îl numeşte "un film european de autor", plin de o "ciudă tenace, eliberatoare şi zdrobitoare la adresa Americii". Însă acest "stimul străin" e cel care scoate în evidenţă tarele româneşti, mai ales neglijenţa administrativă şi dezorganizarea politică.
Agenţia
France Presse consacră filmului lui Cristian Nemescu primul loc în prezentarea celor nouă premiere ale săptămânii (înaintea filmului lui Ken Loach,
It's a Free World!), lăudând felul în care Cristian Nemescu a provocat "o infinitate de efecte comice din şocul întâlnirii a două culturi radical străine: de o parte, mizerabila viaţă la ţară din România
post-comunistă, unde fiecare se descurcă cum poate şi fiecare e pentru sine, de cealaltă - forţa liniştită a primei puteri politice şi militare mondiale. Dacă această galerie de portrete alunecă spre farsă,
California Dreamin' nu cade niciodată în caricatură şi conservă până la capăt un ton original şi o libertate fermecătoare.". AFP mai remarcă actorii - "toţi excelenţi", dar şi "discreta lecţie de geopolitică a secolului XX".
Primul film nord-coreean de pe ecranele occidentaleHan nyeohaksaengeui ilgi, adică
Journal d'une jeune Nord-Coréene, realizat de Jang
In-Hak, este primul film din Coreea de Nord care ajunge pe marile ecrane nu doar din Franţa (unde a intrat pe 26 decembrie 2007), ci şi din Occident. Potrivit cotidianului
The Guardian, însuşi Kim
Jong-Il, mare cinefil, a contribuit la definitivarea scenariului. Primele reacţii franceze nu au fost atât de oripilate cum probabil
ne-am fi aşteptat.
Le Monde scria pe 25 decembrie 2007 că "în pofida unei regii stângace, vizibil inspirate de televiziune, anumite elemente intrigă fără a ne lăsa să ne dăm seama dacă ţin de fundalul cultural sau de intenţia regizorului."
Dacă pentru
site-ul aVoir-aLire.com, filmul e "o curiozitate propagandistică de interes limitat", pentru cronicarul cotidianului
Libération, "fiinţa umană pe care o simţim încă palpitând dedesubtul acestui strat anacronic ne stârneşte compasiunea. Avem consolarea că adevăratele filme
nord-coreene de propagandă sunt mult mai rele."
În fine, un cinefil care a lăsat un mesaj pe
site-ul de specialitate
www.allocine.fr, spune că filmul trebuie văzut "fără ezitare" pentru "raritatea şi absurdul său".
Journal d'une jeune Nord-Coréene este povestea lui
Su-ryeon, o liceeană care îşi vede rar tatăl pentru că acesta lucrează, ca om de ştiinţă, departe de casă, şi a cărei mamă
şi-a sacrificat cariera pentru familie. Când mama se îmbolnăveşte de cancer, tânăra devine mult mai conştientă de rolul ei în societate. Filmului
nu-i lipsesc obişnuitele momente muzicale (dedicate "dragului nostru general...", adică Kim
Il-song) sau imaginile de la ceremoniile oficiale.
Mare succes de
box-office, acest
Liceenii în variantă
nord-coreeană a fost văzut acasă de opt milioane de coreeni. Coreea de Nord are 24 milioane de locuitori.