Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Que viva Mexico!

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Meditaţie asupra vieţii, dragostei, morţii - Que Viva Mexico!


Marian Rădulescu

aprilie 2008
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Meditaţie pe marginea vieţii, dragostei, morţii, proiectul cinematografic realizat de Serghei Eisenstein în Mexic cuprinde pagini din istoria revoluţionară a Mexicului (cucerirea lui de către Spania şi introducerea creştinismului) evocând spiritul şi cultura acelui pământ, în primele trei decenii ale secolului XX. Influenţa lui Eisenstein asupra industriei mexicane de film a fost atât de mare, încât el este şi astăzi recunoscut drept părintele cinematografului mexican.

Conceput în şase episoade (35000 metri de negativ filmaţi), Que Viva Mexico! (1932) ar fi putut fi - scria Ado Jyrou - "un sublim monument cinematografic al timpului nostru şi, fără îndoială, unul din exemplele cele mai glorioase ale geniului uman. Calitatea fotografiei (director de imagine: Eduard Tisse, Grigore Aleksandrov), perfecţiunea plastică a fiecărei imagini, teribila profunzime a celei mai mici priviri sau a celui mai mic gest, chiar în aceste bucăţi disparate au atins geniul cinematografic." Neînţelegerile cu producătorul (scriitorul american socialist, Upton Sinclair) datorită depăşirii cu mult a bugetului - în condiţiile depresiunii economice de la începutul deceniului al patrulea - duc la întreruperea filmărilor şi la sechestrarea materialului filmat, pe care Eisenstein nu-l va mai vedea niciodată (datorită presiunilor lui Stalin, care a insistat asupra întoarcerii neîntârziate a regizorului în URSS, unde avea să fie pus sub grava acuzare de a fi colaborat cu Troţkiştii) şi pe care autorităţile sovietice au refuzat constant să-l importe spre a fi montat. Pe baza lui se vor realiza ulterior (sub girul lui Sinclair) câteva variante montate de Sol Lesser (Thunder Over Mexico / Furtună deasupra Mexicului - 1933, Eisenstein in Mexico / Eisenstein în Mexico - 1933, Death Day / Ziua morţii - 1934), Marie Seton (Time in the Sun / Timp în soare - 1940) si Jay Leyda (Eisenstein's Mexican Project / Filmul mexican al lui Eisenstein: patru episoade pentru un studiu - 1958). Dezmembrarea filmului său l-a afectat profund pe Eisenstein şi rămâne, alături de Greed / Rapacitate (Erich von Stroheim, 1924) şi Magnificent Ambersons / Orgoliul Ambersonilor (Orson Welles, 1942), una din marile capodopere pierdute ale cinematografului. În 1979 Grigore Aleksandrov montează materialul conform scenariului original. Producătorul Felix von Moreau a adunat un impresionant material informativ pe site-ul: http://www.quevivamexico.com

În viziunea lui Eisenstein filmul trebuia să cuprindă următoarele părţi: Prologul (o superbă meditaţie asupra atemporalităţii şi caracterului anistoric în care indigenii sunt evocaţi într-un spirit monumental; primul cadru surprinde o impunătoare piramidă - una din ruinele culturii Maya de la Yucatan), Fiesta (o serie de clişee narative: devotamentul filial, interludii romantice), Sandunga (episod ce surprinde strălucirea ţării înaintea supunerii ei de către conchistadori), Maguey (episod ce explorează epoca dominaţiei coloniale, filmat printre imenşii cactuşi de la Tetlapayac), La Soldadera (dedicat femeilor-soldat şi femeilor soldaţilor din trupele revoluţionare mexicane) şi Epilogul (ce prezintă viaţa citadină din Mexico City în paralel cu imagini ale vechilor tradiţii - totul pentru a sugera continuitatea vieţii; imaginile frenetice preluate din festivităţile închinate Zilei Morţii sunt inspirate din lucrările artistului popular Jose Guadalupe Posada).

"Prin capacităţile sale intelectuale, prin setea sa de cunoaştere, prin dorinţa de a privi totul din cât mai multe puncte de vedere, prin incursiunile sale teoretice nu numai în arta filmului, ci în toate formele de artă, Serghei Eisenstein - autorul unei filmografii peste care nu se poate trece uşor (Stachka / Greva -1925; Bronenosets Potyomkin / Crucişătorul Potiomkin -1925; Oktyabr / Octombrie - 1927; Staroye i novoye / Vechiul şi noul - 1929; Que Viva Mexico! - 1932; Alexandr Nevsky -1939; Ivan Groznyy / Ivan cel Groaznic -1944-1958) - a fost considerat, scrie Cristina Corciovescu, un Leonardo Da Vinci al secolului XX."



 Toate articolele despre Que viva Mexico!


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Marian Rădulescu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer