19 ani de aşteptare. Pentru unii nenecesari, obişnuiţi atunci cu trilogii finite, care acum au devenit tetralogii sau sextete. Indiana Jones
şi-a făcut apariţia de după pălăria fedora, cu geacă de piele şi bici, în 1981, după
logo-ul muntelui Paramount. A dominat anii '80, unde a devenit cel mai original erou de aventuri, concurat doar de modelul său, un anume James Bond.
S-a luptat cu naziştii, gangsterii chinezi şi fanaticii religioşi, a eliberat copii, a găsit Graalul şi chivotul sfînt. A intrat în universuri paralele, în benzi desenate, jocuri şi un serial în care e pus alături de personalităţi istorice reale. A fost parodiat, omagiat, copiat. Şi fanii
le-au cerut tătucilor Lucas şi Spielberg un nou episod. Şi aşa a început căutarea pentru un subiect corespunzător, meritoriu pentru doctorul Jones.
Fade in.
Pe ecran anul e 1957. E război rece. Noii nazişti sunt comunişti. La 65 de ani Harrison Ford e excelent, jovial,
auto-ironic. El
E Indiana Jones. Suficient
să-şi pună costumul şi accesoriile şi arheologul aventurier prăfuit şi transpirat e din nou aici. Aluziile sunt copioase (de la
American Grafitti la
The Wild One, Robin Hood şi
Tarzan), şi filmul merge la viteză maximă, o secvenţă de acţiune, după alta, mai bine de o oră. Referinţele sunt clare, primul film,
Raiders of a Lost Ark e modelul, cu elemente din
The Last Crusade. Dacă acela era despre o reconciliere cu tatăl, acesta este despre fii. După o urmărire pe de trei în junglă, cu nişte maimuţe şi termite adiţionale, familia e reunită. Karen Allen (Marion), Shia LaBeouf (Mutt), John Hurt
(Ox-Oxley) şi Ray Winstone (Mac) îl încadrează din flanc pe Harrison, pentru a se da de trei ori peste cap. Nici Cate Blanchett, brunetă cu tunsoare Louise Brooks şi aer de Grabo în Ninotcha, nu e malefica Rosa Klebb, de altfel Indiana Jones nu are
super-negativi, pentru că toţi sunt fascinaţi de macguffin, artefactul subiectului respectiv. Aici acesta e craniul de cristal din titlu, cu care poţi să ai sau nu probleme. Mai e şi fascinaţia lui Spielberg pentru extratereştrii din
Close Encounters of the Third Kind şi
E.T.S-a mai zis că Spielberg şi Ford au preferat un scenariu anterior, scris de Frank Darabont dar Lucas nu a fost de acord. Problema lui
Indy IV este, ca de obicei, factorul Lucas. De la rozătoarele drăguţe (castori, marmote?), la explozia atomică cu care
n-am reuşit să mă pun de acord, pentru că e mai
over-the-top ca finalul şi destul de
historically incorrect. Dar filmul stă bine în serie, alături de celelalte, Indiana Jones
s-a întors (nu doar ca joc Lego), iar eu
de-abia aştept numărul cinci.
(
Patru stele din cinci)
Notă: Acum şi pe blog la http://www.protv.ro/bloguri/ald-s-movieland