AperiTIFF / iunie 2008
Festivalul TIFF 2008
Carmen Mezincescu: Eşti cel mai tînăr dintre cei 7 regizori aleşi să facă spoturile TIFF 2008. Cum de ai ajuns în gaşca asta? Te-a intimidat vreun pic alăturarea?
Paul Negoescu: Am primit într-o seară un telefon de la Chirilov în care mi-a făcut propunerea şi pot să spun doar că atunci m-a onorat foarte tare. Probabil, însă, au refuzat foarte mulţi regizori înaintea mea şi aşa s-a ajuns şi la mine. Cam cum a ajuns Pişcoci la emisiunea despre revoluţie în filmul lui Porumboiu.

C.M.: De cînd vii la TIFF?
P.N.: Prima dată am fost în anul 1, deci prin 2003 dacă nu mă înşel.

C.M.: Care e cel mai tare lucru la James Bond?
P.N.: Bond supravieţuieşte mereu. Şi cel mai tare Bond român e Nicolaescu. În prima variantă de scenariu, propusesem un Bond care să se tragă din comisarul Moldovan, iar ultima lui replica să fie "Un fleac, m-au ciuruit". Nu s-a putut pe motivul că Nicolaescu nu e un clasic universal ca să fie recunoscut şi de invitaţii străini.

C.M.: De unde fantezia asta cu fetele hot care să spele în tandem maşina?
P.N.: De la Mihai Chirilov şi Tudor Giurgiu. Eu aveam iniţial o soluţie de final diferită, care lor li s-a părut prea seacă: Bond era oprit de copilaşii care îi spălau parbrizul, el se uita în portofel şi observa că nu are decît hîrtii de 1 milion. Apoi pleca fără să le dea niciun ban. De-asta copiii strigă după el "ţărane". Ei au venit cu propunerea asta, eu le-am filmat pe amîndouă, ei au ales-o pe cea cu blondele.

C.M.: Bond-ul tău e Toma Cuzin, iar următorul tău film (împreună cu Vlad Trandafir) e Fabulosul destin al lui Toma Cuzin. Ţi-ai găsit deja actorul?
P.N.: Fabulosul destin al lui Toma Cuzin e un exerciţiu de imagine pe care l-am început acum 2 ani şi care nu este încă montat. Toma Cuzin joacă rolul principal, iar titlul este o parafrază la Amélie. Şi asta pentru că, fiind exerciţiu de imagine, am încercat să facem cît mai multe trucuri vizuale à la Jean-Pierre Jeunet, evident nebeneficiind de vreun fel de buget. E limpede că, dacă ar fi ieşit bine, filmul ar fi fost de mult în festivaluri. Aşa, îmi place să-l numesc "un Amélie pentru săraci".

C.M.: Pe cînd te vedem aici şi cu un lung metraj? Şi cum va fi acela?
P.N.: Nu ştiu cînd voi debuta şi, din păcate, nu ţine doar de mine. Chiar dacă aş avea un proiect beton, nu aş fi sigur că primesc finanţarea necesară. Cert e că va fi un film făcut pentru mine şi pe gustul meu, un film aşa cum aş vrea eu să văd. Momentan, însă, mai fac cîteva scurt metraje.

C.M.: Care dintre spoturile de anul acesta ţi-a plăcut cel mai mult?
P.N.: Oricum, în niciun caz nu varianta cu blondele a spotului făcut de mine. Nu le-am văzut pe toate, ci doar jumătate. Însă îţi pot spune că nu apreciez falsa modestie dintr-unul din spoturile favorite ale publicului.



0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus