Reprezentaţie inovativă - FNT 2008: Purificarea lui Constance Brown

Purificarea lui Constance Brown, spectacolul trupei britanice Stan's Cafe, invitată în România cu ocazia celei de-a 18-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, se încadrează în galeria reprezentaţiilor inovative.

Trupa din Birmingham imaginează prin spectacolele sale (de fapt un fel de spectacole-instalaţii), situaţii neobişnuite, într-o succesiune ritmică şi aleatorie de acţiuni, menite a-l obliga pe spectator să se implice, fie afectiv, fie prin interacţiune directă (trecerea finală prin culise) cu lumea care îi este înfăţişată în spaţiul scenic.

Pe un coridor obscur, ce se transformă pe rând într-un spital din primul război mondial, un sediu de poliţie, apoi în Curtea Reginei Elisabeta, hotel, companie multinaţională, firmă de avocatură ba chiar şi mânăstire ţi se prezintă, într-o variantă prescurtată, istoria umanităţii. Şi nu oricum, ci prin acţiuni scenice rapide şi o trecere ritmică de la o situaţie la alta ce pare că hipnotizează. Înlănţuirea atâtor relaţii între personaje, a banalităţilor cotidiene, trecerea progresivă prin atâtea spaţii ajunge la un moment dat să deruteze. Însă sunt momente în piesă în care se pun accente şi se revine la anumite motive care dezvăluie tot misterul şi complexitatea imaginilor şi acţiunilor.

Comportamentul oamenilor reprezintă de fapt substratul acestei piese. În special cel al bărbaţilor sobri îmbrăcaţi la costum, cu devotamentul şi obsesia lor pentru slujbă. Transformarea locului de muncă într-un fel de a doua existenţă. Un loc în care se întâmplă o mulţime de lucruri, de la chefuri lascive între angajaţi, falsuri în înscrisuri oficiale, agitaţie permanentă, workaholism până la sinucideri puse sub semnul nedesluşitului. Străduinţa oamenilor de a fi cât mai corecţi, precişi, dorinţa nestăvilită de atingere a perfecţiunii, nu-i transformă însă pe aceştia decât în nişte mecanisme robotizate. Dacă alegi să prezinţi etape din evoluţia omenirii raportându-te la momentele de vârf şi să surprinzi toată agitaţia, freamătul şi disperarea acesteia, nu o poţi imagina decât astfel. Pe un coridor întunecat, cu uşi de-o parte şi de cealaltă care se deschid şi închid asemenea momentelor care transced istoria unei umanităţi.

În plus energia debordantă a actorilor, precizia de care dau dovadă în evidenţierea unor situaţii dificile, intrarea şi ieşirea fulminantă din scenă reprezintă atuuri, dar şi dovezi ale dedicării şi ale eforturilor depuse în crearea unui spectacol inedit şi oarecum diferit de majoritatea reprezentaţiilor prezentate la noi.

Regia: James Yarker
Light-design: Paul Arvidson
Muzica originală: Nina West
Distribuţia: Gerard Bell, Nick Tigg, Gareth Brierly, Jake Oldershaw, Jan Pearson, Graeme Rose, Bernadette Russell, Craig Stephens.