Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici teatru  Sageata  Festivalul Naţional de Teatru 2008

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Cronica de (mai mult sau mai puţin de) 5 rânduri - FNT 2008: Odihna şi Dedublarea


Oana Stoica

octombrie 2008
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Sageata Odihna sau puţin înaintea sfârşitului,
regia Mihai Măniuţiu

Nu tot ce ţine în teorie se dovedeşte valabil şi în practică. Eseurile criticului de teatru George Banu despre un anume moment de contemplare al senectuţii în aşteptarea Marelui Final sunt texte eminamente poetice, cu o componentă filozofică şi fără valenţe dramatice. Regizorul Mihai Măniuţiu încearcă să facă un spectacol din aceste texte destinate cititului şi nu privitului, dar performance-ul este însăilat, haotic, destructurat, oricât ni se spune că face rapel la unele citate din alte spectacole maniuţiene. În fapt, am văzut un spectacol de-a dreptul urât vizual şi fără sens. Iar asta nu e un citat.

Sageata Dedublarea,
un spectacol de Mădălina Dan

Viaţa este de o ironie usturătoare. Providenţa, în mărinimia sa, mi-a purtat paşii la un spectacol - antidot al celui de mai sus. Dedublarea este un perfomance de o ironie caldă, dar zdravănă despre clişeele dansului, despre sensuri iluzorii ascunse în mişcări, despre patetismul stupid al coregrafiilor de şcoală, despre anchilozarea în forme, despre pretinsele semnificaţii criptice ale corpului în mişcare atunci când acestea lipsesc, de fapt, cu desăvârşire. Un arici, un vultur (nu pleşuv), un măgar pletos şi o oaie (care arăta a găină) predau cursuri de înţelegere a dansului (la Muzeul de Artă se ţineau pe vremuri cursuri de înţeles pictura). Multiple referinţe la şcoala românească de coregrafie, depăşită nu atât de estetici, cât lipsită de un sistem de învăţare creativ. Un râs cald, dar pişcător care semnalizează stupida rigidate a unei arte prin excelenţă fluidă. Dedublarea pare a fi o replică muşcătoare la Odihna sau puţin înaintea sfârşitului. O mulţime din automatismele puse la zid de Mădălina Dan şi colegii săi se regăsesc din plin în spectacolul lui Mihai Măniuţiu. Noua generaţie dă la o parte, cu umor, vechea gardă. E bine.



 Toate articolele despre Festivalul Naţional de Teatru 2008


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Oana Stoica


Alte articole

 Selecţia ca act performativ - FNT 2008, Mihaela Michailov
 Suficienţa naţională - FNT 2008, Magdalena Boiangiu
 Prinzînd polemica de coadă - FNT 2008, Iulia Popovici
 Pe marginea Festivalului Naţional de Teatru 2008: o tentativă de polemică, Cristina Modreanu
 În aşteptare - FNT 2008, Alice Georgescu
 Toate articolele despre Festivalul Naţional de Teatru 2008


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer