Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Babettes gaestebud / Festinul Babettei

Filme de (re)văzut: Cuminecătura laică - Babettes Gaestebud


Alex. Leo Şerban

TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Babettes Gaestebud / Festinul lui Babette a luat, spre surprinderea celor care nu-l văzuseră, Oscarul pentru Cel mai bun film străin în 1988. Regizorul, danez, era un necunoscut (Gabriel Axel), dar povestirea pe care-o ecranizase nu era a unei necunoscute: autoarea ei se numea Karen Blixen (alias "Isak Dinesen"), iar cartea ei autobiografică devenise o ecranizare celebră trei ani mai devreme, încununată cu nu mai puţin de şapte Oscaruri: Out of Africa. După gustul meu, Babettes Gaestebud este - în minimalismul său - un film superior lui Out of Africa: regizat de un cineast mai puţin înzestrat decît regretatul Sydney Pollack, neavînd în distribuţie staruri ca Meryl Streep şi Robert Redford, este genul de film discret şi "local" - care ar fi rămas secret şi local dacă nu existau premiile primite (Oscar, dar şi Bafta - plus un premiu la Cannes). Este, în destul de lunga istorie a Oscarurilor pentru film străin, unul dintre puţinele în care membrii Academiei americane nu s-au înşelat.

Povestea se petrece în secolul al XIX-lea, într-un cătun izolat din friguroasa Jutlandă. Restrînsa comunitate protestantă trăieşte acolo într-o austeritate pe care cinefilii o ştiu, deja, din capodopera lui Dreyer, Ordet; dar filmul lui Axel este în culori, singura "stilizare" fiind colecţia de chipuri găsită de regizor pentru a popula micul său film. Două surori, Martina şi Philippa, la el de bigote ca şi restul sătenilor, angajează o franţuzoaică (Stephane Audran, minunată) pentru a le ajuta la gospodărie. Evident, femeia este privită cu destulă suspiciune, dar bunătatea samariteană le îndeamnă pe cele două surori să închidă un ochi... Nu peste mult timp tatăl acestora (pastorul respectat al comunităţii) moare, iar Babette rămîne cu Martina şi Philippa. Cînd tatăl lor ar fi împlinit o sută de ani, cele două se hotărăsc să facă o masă - la care să fie invitaţi toţi sătenii. Babette (care primise o moştenire picată din senin) găteşte, atunci, un somptuos ospăţ 100% franţuzesc... ca o prescură în chip de prepeliţă "en sarcophage", ce topeşte întreaga adunare.

Babettes Gaestebud vă va produce aceeaşi bucurie ca şi ospăţul lui Babette!



 Toate articolele despre Babettes gaestebud / Festinul Babettei

Resurse

 Alte articole de Alex. Leo Şerban


Alte articole

 Babette reîncărcată - Babettes goestebud / Ospăţul Babettei, Adriana Babeţi


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer