Un alt fel de jurnal despre FNT 2009 (II) - Ne-am lansat pe orbită!

Dragă Jurnalule,

Tocmai mi-am făcut o supă chinezească la plic - slavă domnului că E-urile chinezeşti menţin proaspete ingredientele - ca sa îmi iau avânt să scriu. Scriu şi mănânc. De data asta îţi spun povestea frumoasă a unei reviste.

Nu e vorba despre o revistă glossy, atracţia acestora fiind generală - atât cât a mai rămas în perioada unei crize... -, dar este vorba de o revistă modernă despre artele spectacolului - Scena.ro. S-a născut şi a crescut hrănită din energiile ediţiei din 2008 a Festivalului Naţional de Teatru. S-a lansat pe vremea aia numărul pilot al revistei şi mi s-a părut cel mai fain dosar de presă care ar fi putut fi scris despre spectacolele din FNT 2008. Articole vii, stil direct, eseuri cu un limbaj accesibil şi unei persoane neiniţiate în ascunzişurile şi hăţişurile teatrului.

Am perceput de la început revista asta ca un pilot de avioane foarte tânăr, dar cu nişte cunoştinţe solide. Pilot pentru că ne poate duce cu viteza vântului într-un loc fantastic: scena teatrului şi magia care există acolo. Pilotul e foarte tânăr pentru că revista e făcută din energiile unor oameni tineri, dar experimentaţi în această zonă a scrisului, dar şi a cititului unui spectacol.

Aşa, după terminarea festivalului mi-am dorit să capăt un exemplar din numărul pilot, neştiind exact care va fi soarta revistei, dacă va mai continua să apară sau nu.

Dar se face că la scurtă vreme am primit un e-mail de la redactorul şef care e şi selecţionerul Festivalului Naţional de Teatru, Cristina Modreanu, în care mesajul era că ar cam trebui să o ajut. Astfel am descoperit "bucătăria" construirii unei reviste de teatru. "Bucătăria" e în sine un spectacol foarte haotic, dar foarte palpitant pentru mine.


"Bucătăria" revistei Scena.ro

Pentru că grupul "fanilor" revistei Scena.ro a fost foarte mic, pe mine a picat măgăreaţa să mă ocup nu numai de promovarea revistei, dar şi de distribuţie. Spun aşa doar ca să mă alint. De fapt mi-am dat seama pe parcurs că "bucătăria" revistei este ceea ce am văzut în "bucătăria" unui mic teatru independent: oamenii sunt entuziaşti, plin de energie şi fac orice numai ca să pună lucrurile în mişcare.

Ziua ieşirii din tipar a revistei se apropia. Eram bombardată zilnic cu telefoane nerăbdătoare de la secretarul nostru de redacţie, Ciprian Marinescu, care mă întreba de fiecare dată dacă am luat-o de la tipografi şi cum a ieşit. Cu toţii ne purtam de parcă aşteptam să se nască un copil. Copilul-pilot.


Din culisele unui turneu

Nu e vorba de un turneu de teatru, de concerte de orice fel sau turneu de lansare a unei cărţi.

Nu puteam să nu dăm sfară în ţară. Şi chiar asta am şi făcut. Am plecat în ţară. Am plănuit pentru acest copil-pilot un mic turneu de lansare. Ziua ieşirii din tipar a venit, ea este 26 martie 2009, cu o zi înainte de Ziua Mondială a Teatrului.

Chiar de sărbătoarea teatrului noi am lansat revista la Teatrul Municipal din Miercurea Ciuc. Oamenii interesaţi de acest copil-pilot au fost destui, cu toate că acolo oamenii mai mult vorbesc maghiara, şi nu româna. Apoi am poposit la Sfântu Gheorghe unde am fost găzduiţi de Bienala Internaţională de Teatru - Reflex. Am terminat micul nostru turneu de lansare la Bucureşti, la Teatrul de Comedie, înaintea noului spectacol regizat de Alexandru Tocilescu.

Din episodul viitor: îţi scriu ce mai face revista Scena.ro, dar mai ales ce se mai întâmplă la FNT.

PS: dacă vrei să cumperi revista, intră pe www.fnt.ro căci acolo ai şi o mică reducere. Faza amuzantă e că atunci când faci comanda, tot de mine dai!