Una dintre cele mai fidele ecranizări din ultima vreme ne arată cât de fragilă este umanitatea din noi atunci când e pusă la încercare.
O ciudată epidemie de orbire izbucneşte într-o metropolă şi se extinde cu repeziciune în toată ţara. Cei afectaţi nu-şi pierd vederea în sensul strict medical, ci văd totul alb. Ei sunt băgaţi în carantină, în incinte păzite de armată. Cum epidemia e galopantă, numărul lor creşte pe zi ce trece, iar condiţiile în care trăiesc - orbi, claie peste grămadă - se înrăutăţesc rapid. Numai că printre ei este o femeie, soţia unui medic oftalmolog, care vede. Ea ţine secret acest lucru, pentru a nu fi exploatată de cei din jur. În contrapartidă cu această rază de speranţă, o parte dintre bărbaţii orbi, grupaţi în jurul unui tânăr, încep să profite de pe urma celorlalţi, sechestrând raţiile mâncare şi dându-le doar în schimbul unor bunuri. Ei au de partea lor un pistol încărcat, dar şi un bătrân care a fost orb toată viaţa şi ale cărui celelalte simţuri sunt mult mai ascuţite. Până la transformarea lor în animale nu e decât un pas, care e făcut atunci când, pentru mâncare, cer favoruri sexuale de la toate femeile din incintă. Cum veştile de afară încetaseră să mai vină, mâncarea era tot mai puţină şi teroarea orbilor răi tot mai mare, soţia doctorului se hotărăşte să-şi folosească avantajul vederii pentru a evada, împreună cu nevăzătorii din jurul ei: soţul, un bătrân, un copil, o prostituată şi un cuplu. După scene dramatice, grupul reuşeşte să iasă din carantină, într-un oraş dezolant, în care pâlcuri de supravieţuitori orbi bâjbâie pe străzi ca nişte fantome.
Ecranizare fidelă a romanului Eseu despre orbire al nobelizatului José Saramago, Blindness este un film despre dezumanizare, dar şi despre solidaritate şi sacrificiu. Acolo unde o altă ecranizare mult aşteptată a eşuat lamentabil (Love in the Time of Cholera, regizat de Mike Newell, după Gabriel García Márquez), Blindness reuşeşte să transpună în imagini - care trec de la sensibil la şocant - toate nuanţele pe care Saramago le-a impregnat frazelor lungi din roman. Câteva scene se cuvin menţionate pentru încărcătura lor emoţională. Într-una dintre ele, după ce evadează din carantină, soţia medicului intră în depozitul unui supermarket pentru a face rost de mâncare şi bâjbâie prin întuneric printre rafturi, la fel ca orbii de afară. În alta, o ploaie providenţială vine să spele oraşul de toată murdăria provocată de oamenii care au abandonat speranţa şi raţiunea.
Blindness este al doilea film făcut în SUA de regizorul brazilian Fernando Meirelles, după The Constant Gardener (2005). Cunoscut mai ales pentru Cidade de Deus (2002, pentru regia căruia a şi fost nominalizat la Oscar), Meirelles este unul dintre puţinii regizorii neamericani care, făcând film în State, nu s-au "hollywoodizat". Blindness este foarte diferit de Cidade de Deus ca structură şi ca imagine. Dacă în filmul din 2002 ritmul impus de Meirelles era alert, iar imaginile din Rio de Janeiro foarte colorate, Blindness este sufocant prin lentoarea mişcărilor şi prin lipsa aproape permanentă a culorilor. Imaginea e de cele mai multe ori saturată şi, de câteva ori, inundată de albul orbitor al epidemiei; o estetică a urâtului uman se simte la tot pasul. Aparatul de filmat se mişcă în ritm cu orbii, împrumutând parcă din şovăiala lor.
Fără a ieşi în evidenţă prin interpretări memorabile, distribuţia filmului este una solidă, începând cu Julianne Moore (The Hours, Magnolia), care este foarte potrivită pentru rolul soţiei medicului, cea care îi conduce pe orbi prin oraşul apocaliptic. Un alt rol foarte bun face Gael García Bernal (Babel, La Mala Educatión), care-l întruchipează pe orbul crud care îi conduce pe cei care au renunţat la umanitate în favoarea instinctelor.
Blindness nu e un film uşor de văzut. Duritatea unora dintre situaţii, urâţenia umană expusă în toată grozăvia ei, dezolarea urbană din timpul unei epidemii fac ca spectatorul să nu se simtă confortabil în scaunul său. Pentru cine a venit la cinema ca să se simtă bine cu un suc şi o pungă de popcorn în mână, ăsta nu e filmul potrivit. Dar pentru cine îndrăzneşte să privească "orbirea", răsplata e o satisfacţie cinematografică şi o privire aruncată în interiorul sufletului omenesc.
Blindness / Alb orbitor, SUA, 2008
Regia: Fernando Meirelles
Scenariul: Don McKellar, după un roman de José Saramago
Cu: Julianne Moore, Mark Rufallo, Danny Glover, Gael García Bernal, Alice Braga.