Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Môme, La / La vie en rose

Filme de (re)văzut: Ardere de tot - La vie en rose / La Môme


Alex. Leo Şerban

TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Rar vezi o performanţă atît de pîrjolitoare precum cea a lui Marion Cotillard în rolul lui Edith Piaf din La vie en rose! Cînd filmul a fost prezentat la Festivalul de la Berlin în 2007, am fost sigur că actriţa va lua César-ul - şi poate şi Oscarul... Le-a luat pe amîndouă, plus Globul de Aur şi BAFTA. A luat de fapt, pe deplin meritat, mai toate premiile importante. Un singur premiu nu a luat: pe cel de la Berlin. Juraţii i-au preferat-o pe inexpresiva nemţoaică Nina Hoss.

Premiile pentru Cotillard (care o joacă pe Piaf de la tinereţe şi pînă la moartea prematură) nu recompensează doar travaliul fizic (5 ore pe zi de machiaj!) pentru a o apropia pe tînăra actriţă frumuşică de femeia deloc frumoasă şi, cu timpul, tot mai decăzută care a fost La Môme (titlul original al filmului). Sigur, este surprinzător să vezi că Marion Cotillard din realitate nu seamănă aproape deloc cu cea din film; dar lucrul cel mai formidabil e că s-a topit, literalmente, în cenuşa rolului. Edith Piaf a fost o lumînare care a ars de tot în capela Muzicii. Există o dimensiune mistică, în film, care este manifestă la început (cînd micuţa Edith, oarbă, îşi recapătă vederea într-un înălţător moment religios), pentru ca apoi să revină, discret, pe tot parcursul lui. Pentru că Edith Piaf a fost şi a rămas o femeie simplă - în ciuda exceselor de tot soiul aduse de celebritate -, care a iubit Muzica şi bărbaţii dar, mai presus de orice, L-a iubit pe Dumnezeu. Care a luat-o la El după ce i-a luat, pe rînd, pe toţi cei apropiaţi.

Olivier Dahan a scris scenariul împreună cu Isabelle Sobelman. Partea cea mai convenţională a acestui film (care nu face gaură-n cer: este corect şi atît - cu, totuşi, o excelentă scenă de virtuozitate atunci cînd Edith află de moartea iubitului ei, boxerul Marcel Cerdan!) este cea care ne prezintă copilăria (plină de privaţiuni) a copilului Edith şi cucerirea faimei. Cotillard se achită onorabil, dar nu poţi bănui, totuşi, vulcanul care se va trezi în ea. Dar, atunci cînd se trezeşte, rămîi înţepenit pe scaun, cu lacrimile curgînd...

La vie en rose e filmul lui Cotillard, şi pentru ea merită văzut.




 Toate articolele despre Môme, La / La vie en rose
Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Alex. Leo Şerban


Alte articole

 O viaţă, dar nu în roz - La môme / La vie en rose, Magda Mihăilescu
 Focul Piaf - La Môme / La vie en rose, Alex. Leo Şerban
 Viaţa în roz şi moartea în alb - La Môme / La vie en rose, Iulia Blaga
 Să-ţi joci viaţa de parc-ar fi a ta - La Môme / La vie en rose, Maria Andrieş
 Filme cu muzica-n sînge (II) - La Vie en rose / La Môme, Iulia Blaga
 Toate articolele despre Môme, La / La vie en rose


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer