Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici teatru  Sageata  Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Utopia impusă sau Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal


Adrian Ţion

iunie 2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Dramaturg jucat în ţară şi în străinătate: Matei Vişniec. Piesă agreată de public: Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal. Regizor exersat în comicării de factura parodierii istoriei: Mona Chirilă. Teatru care atrage experimentul validându-i seducţia novatoare: Teatrul Naţional din Cluj. Iată câţiva actanţi importanţi, participanţi la un act teatral scos de sub conul de umbră al montărilor insignifiante. Spectacolul chiar prezintă interes şi jocul actorilor e de calitate.

Reprezentaţia Monei Chirilă cu piesa lui Vişniec, livrată ca premieră, are aspectul unui spectacol în mers. A pornit de la "nocturnele" Teatrului de Păpuşi "Puck" şi a poposit, transformat, îmbunătăţit, la "vesperalele" programate în sala "Euphorion" a Teatrului Naţional. Căruţa cu comedianţi ardeleni îşi va continua drumul, ajungând, probabil, spre toamnă în America, zburând peste Atlantic întocmai ca utopia comunistă comparată în piesă cu un cal înaripat. Ce adăugiri vor surveni pe traseu e greu de presupus, dar nu e exclus ca ele să apară. Căci aşa se rotunjeşte un spectacol, în mers. Şi ca s-o spun pe şleau, ar trebui să i se adauge un final pentru că nu prea are.

Gustul Monei Chirilă pentru subiecte-evocări aflate la incidenţa cu politicul e vechi şi fructuos, cu realizări notabile, greu de şters din memoria spectatorului. Amintesc doar Ubucureşti, mixtură între Caragiale şi Jarry şi Travestiuri de Tom Stoppard. Stilul ironic e precumpănitor, evident. În prima se insinuează că ubuismele (transferabile între cei doi autori) fac parte dintr-o religie a denigrării ironice. În a doua, sărind peste Zürich-ul mişcării Dada, ironia se îndreptă spre persiflarea figurii lui Lenin.

În Istoria comunismului... este luat în colimator tătucul Stalin. Ne învârtim, aşadar, între reperele simbolice ale deriziunii comuniste. Textul lui Vişniec ne transpune în Spitalul Central de Boli Mintale din Moscova în 1953, cu câteve zile înainte de moartea dictatorului. Faptul că acţiunea este amplasată la balamuc este de natură să extindă gama deriziunilor. Scriitorul Juri Petrovski este invitat de directorul stabilimentului, Grigori Dekanozov, să vorbească debililor mintali despre binefacerile comunismului, despre "luminosul" Stalin care a scos ţara din... sărăcie; recte "din căcat". Mai mult decât "utopia colectivă" este pusă în evidenţă isteria colectivă legată de persoana idealizată a Conducătorului Slăvit. Infirmiera şefă, de profesie nimfomană, Katia Ezova, este o femeie nevrotică atinsă rău de idolatrie. Stepana Rozanova, directoarea adjunctă, e alcoolică. Directorul şi scriitorul trimis de Uniunea Scriitorilor, puternic îndoctrinaţi, nu fac un pas lateral din ideologia partidul unic, aşa încât e greu de stabilit care dintre personajele piesei sunt mai bolnave. Educaţia ideologică e un alt fel de demenţă colectivă. Mai slobozi la gură sunt locuitorii stabilimentului, antrenaţi în jocul de păpuşi ca într-un act de defulare cu efecte terapeutice.

Ilustraţia muzicală pregătită de Corina Sîrbu (colaboratoare şi la spectacolele amintite) învăluie evocator jocul admirabil al actorilor, extins la marionete şi măşti, unificând strategic astfel elementele eterogene ale limbajului scenic utilizat. Coeziune labil-nostalgică, desigur. Printre secvenţele unor marşuri mobilizatoare din epocă (uneori prelungite) sau ale unor melodii lirice cu specific rusesc se numără Internaţionala, Volga, Volga şi binecunoscuta Kalinca, ceea ce aduce a reconstituire şi în plan auditiv a unei epoci tragice în esenţă, dar comic repovestită... pentru cei din titlu sau chiar pentru noi.


Teatrul Naţional Cluj-Napoca
Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal,
de Matei Vişniec
Regia şi scenografia: Mona Chirilă
Ilustraţia muzicală: Corina Sârbu
Distribuţia: Cristian Rigman (Scriitorul), Dragoş Pop (Directorul de spital), Eva Crişan (Katia Ezova), Dana Bonţidean (Stepana Rozanova), Lucian Rad (Timofei)

Sageata Citiţi textul acestei piese în volumul publicat de Editura LiterNet aici.



 Toate articolele despre Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Adrian Ţion


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer