Prima pagină
 Cele mai noi articole
 Cronici filme
 Cronici teatru
 Cronici diverse
 Cronici muzică
 Galerii foto teatru
 Eclectic
Cronici Broken Blossoms or The Yellow Man and the Girl

Text mai mic Text mai mare 
Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Frumoasa şi bestia - Broken Blossoms or The Yellow Man and the Girl


Marian Rădulescu
iulie 2009


Nimic din frescele ample de până atunci (din The Birth of a Nation / Naşterea unei naţiuni şi Intolerance: Love's Struggle Throughout the Ages / Intoleranţă) realizate de David W. Griffith nu se regăseşte în Broken Blossoms / Muguri zdrobiţi (1919). Ecranizare a povestirii The Yellow Man and the Girl / Chinezul şi copila de Thomas Burke, filmul lui Griffith povesteşte o melodramă fără happy end. O brută (Donald Crisp) îşi răzbună neîmplinirile pugilistice torturându-şi fetiţa (Lilian Gish). Unui neguţător chinez (Richard Barthelmess) i se face milă de ea şi-i acordă refugiu, instalând-o în propria-i cameră ca pe un fel de divinitate dintr-un templu asiatic. Un nou eşec în ring îl determină pe boxer să-şi găsească fiica şi o ucide în bătaie. Chinezul o răzbună pe fetiţă şi se sinucide.

"Acţiunea - comentează Tudor Caranfil în Vârstele peliculei, vol.1 - nu se mai ramifică prin meandrele istoriei, ci se desfăşoară pe parcursul unei singure zile, într-un spaţiu redus la două interioare: camera boxerului şi cea a chinezului, plus decorul intermediar al sordidei străzi din Londra. Griffith denunţă şi aici forţa brutală ce întârzie progresul omenirii, reluând astfel tema din Intoleranţă. Chinezul şi fetiţa din Londra sunt înfrăţiţi de sensibilitatea sufletului lor (trecând peste bariera de rasă)."

Cel mai reprezentativ film pentru şcoala griffithiană a actorului, Muguri zdrobiţi constituie şi o ancorare stilistică în expresionismul incipient al epocii. Caracterizarea prin decor (Joseph Stringer) şi imagine (Billy Bitzer) a conflictului şi temei filmului aveau să facă şcoală în Germania deceniului trei. De asemenea, limitarea spaţio-temporală, ca şi reducerea numărului de personaje şi a locurilor de filmare, îi va inspira pe creatorii Kammerspiel-ului.

Inovaţiile formale însă nu i-au convins pe producători, care se păstrează în rezervă: "Îmi aduci un film ca ăsta, şi mai pretinzi şi bani pe el? Mai bine ia-mi portofelul cu totul. Povestea asta nu e comercială! Toată lumea moare..." Griffith este nevoit să răscumpere negativul filmului, care-l costase pe producător $88.000, plătind $250.000.



Votaţi acest film/eveniment:

Media: 5.0/5 (1 vot)  Detalii

Votaţi acest articol:

Media: 5.0/5 (1 vot)  Detalii


COMENTARII CITITORI

0 comentarii


Mi, 17 mar. 2010
Foto
Click pentru a mari imaginea

Resurse
 Alte articole de Marian Rădulescu

Scrieţi la LiterNet
Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm