L-am cunoscut pe domnul Claude Pernin, un mare iubitor al României, la Sète (departamentul Hérault; locul de origine al marelui poet Paul Valéry), în Franţa, datorită unei cunoştinţe comune, doamna Marcelle Masardo, inimoasă coordonatoare a unui program de asistenţă destinat copiilor instituţionalizaţi din judeţul Constanţa. Recent, domnul Pernin a revenit în ţara noastră, prilej cu care, cu deosebită amabilitate, a răspuns unor întrebări legate de geneza şi rosturile asociaţiei al cărei entuziast animator este.
- Am vizitat România în 1973, în ciuda dificultăţilor impuse de regimul comunist. Am găsit aici foarte mulţi oameni interesaţi de Franţa şi de cultura franceză. Am revenit în 1979. Oamenii erau la fel de ospitalieri, dar se vedea că se tem de contactele cu străinii, frică devenită în anii următori tot mai vizibilă. În 1990 am întreprins cu maşina un tur al Europei orientale. Am venit iar în ţara dvs. Românii treceau prin dificultăţi considerabile, dar erau liberi! Am fost profund marcat de afecţiunea românilor pentru Franţa. Mi-am spus că trebuie să facem ceva pentru oamenii aceia, atât de ataşaţi de valorile patriei mele. Ţara va renaşte, oamenii ei aşteaptă mult de la Franţa, iar Franţa, în general vorbind, nu ştie nimic despre ce se întâmplă acolo! În anul următor am revenit cu câţiva prieteni, decişi să trecem la fapte. Am propus să facem, la Sète şi Montpellier, o asociaţie prin intermediul manifestărilor căreia să le facem cunoscută francezilor cultura română, cvasinecunoscută la noi, în timp ce românii erau la curent cu spiritualitatea franceză. Ne aflăm la Săpânţa, în Maramureş. Am reuşit să conving câteva persoane; fireşte, începutul a fost dificil, dar am reuşit. Pe scurt, aceasta e istoria creării asociaţiei ale cărei manifestări vor ajunge în octombrie a.c. la a IX-a ediţie. Am beneficiat de subvenţii din partea autorităţilor locale (Primăria oraşului Sète, Consiliul Departamental), la început modeste, apoi mai consistente. În România ne-am bucurat de extraordinarul sprijin al dnei Irina Mavrodin, consilier al editurii “Acte-Sud”, intelectual de enormă cultură, traducătoare a lui Proust.
- Ce aţi întreprins pentru cunoaşterea culturii române?
- Evident, în Franţa, numele lui Ionescu, Cioran, Eliade, Brâncuşi sunt bine cunoscute. Nu însă şi valorile mai noi. Primul meu contact a fost cu echipa secţiei române de la Radio France International, pentru care am un mare respect, căci a concentrat oameni de înaltă calitate intelectuală, ca Dinu Flămând, Matei Vişniec, Petre Răileanu... Dna Mavrodin, când a venit la Sète, i-a încântat şi i-a impresionat pe amfitrioni, în frunte cu primarul, prin profunda cunoaştere a literaturii franceze. Dânsa a făcut enorm pentru realizarea ideii de înfrăţire culturală.
- Ce alte personalităţi au participat la ediţiile anuale ale manifestărilor asociaţiei?
- Regizorul Lucian Pintilie, scriitorul Bujor Nedelcovici (deja tradus în franceză la “Acte-Sud”)... Prin contactele mele din România, l-am invitat şi pe tânărul cineast Nae Caranfil, care a prezentat filmul “Asfalt Tango”, subtitrat în franceză. A fost şi prietenul meu Vasile Bodnar, medic din Sighet, o pictoriţă de origine română din Montpellier, care a avut o expoziţie. A fost prezentată publicului francez opera lui Lucian Blaga. Cu prilejul centenarului poetului Benjamin Fondane (Barbu Fundoianu), a conferenţiat Mircea Martin. La altă ediţie a fost înfăţişată opera lui Tristan Tzara, cu concursul lui Petre Răileanu, specialist în literatura română de avangardă. O amplă dezbatere a avut ca temă “Jurnalul” lui Mihail Sebastian, cu participarea prof. Carol Iancu de la Universitatea Montpellier, specialist în istoria evreilor din România, şi a prefaţatorului cărţii, Edgar Reichmann. S-a făcut deci o prezentare a importantei contribuţii evreieşti la literatura română. Au fost prezenţi la Sète şi autori de astăzi: doamnele Gabriela Adameşteanu, Simona Popescu, alături de oameni de teatru precum Dan Puric. În ultima vreme a venit Mircea Cărtărescu, considerat de unii francezi interesaţi de cultura română ca fiind scriitorul cel mai important, promotor al unei literaturi dificile, dar foarte interesante. Au fost mulţi oameni de cultură români. Printre invitaţi s-a aflat reputatul Mircea Dinescu. Ne-au onorat cu participarea nu numai scriitori, ci şi plasticieni ca Ştefan Popa Popa’s, muzicieni precum Ducu Bertzi şi Marius Baţu, specialişti în problematica Mării Negre, istoricul Ştefan Andreescu de la Institutul “Nicolae Iorga”... Lista e departe de a fi epuizată...
- Ce proiecte aveţi?
- Vizita pe care tineri francezi o vor face la Capidava şi Topalu, un eveniment notabil este înfrăţirea localităţii dobrogene cu Loupian, unde se află un complex muzeal incluzând o vilă galo-romană reconstituită. Există un proiect “Leonardo” vizând schimburi între liceul din Frontignac, lângă Sète, şi Grupul Şcolar “Carmen Sylva” din Eforie Sud. Pentru octombrie a.c., proiectul nostru este intitulat “Cunoaşteţi Sulina?” Dorim să-i determinăm pe francezi să viziteze Delta Dunării până la Sulina, pentru a putea aborda acest subiect la toamnă. Ministerul francez al Culturii a iniţiat acţiunea “Les Belles Étrangères” - e vorba de cunoaşterea literaturii ţărilor străine. În 2005 va fi rândul României şi acest eveniment coincide cu cea de-a X-a ediţie a reuniunilor asociaţiei noastre.
A consemnat Al. Mihalcea