Invitaţii LiterNet povestesc: Nikolaj Znaider & Sankt Petersburg Philarmonic Orchestra, Festivalul Enescu, 2009

Dacă Nigel Kennedy şi Joshua Bell au umplut sala cu oameni dornici de senzaţii excentrice, dar nu neapărat profunde, Nikolaj Znaider a aruncat o boare de lumină asupra sălii (aproximativ) pline de spectatori şi a umplut-o de tăceri meditative, lăsând un zâmbet contemplativ pe feţele tuturor. Violonistul danez a deschis Concertul pentru vioară şi orchestră de Ceaikovski în forţă, a lovit aprig, precis şi inteligent corzile viorii, s-a cutremurat şi a suspinat în faţa plăcerii pentru muzică. Buzele lui rebele s-au schimonosit necontenit în săruturi mute pentru arcuşul creator. Chiar dacă Stradivarius-ul lui este de fapt un Kreisler, Nikolaj a reuşit să încarce sala de armonii înfiorător de plăcute care au colorat câteva clipe-fragmente de existenţă.

Acest moment culminant a fost prudent temperat şi urmat firesc spre final de fragmente din Romeo şi Julieta ale lui Prokofiev, care, ca urmare a inconsecvenţei lor din punct de vedere stilistic muzical au derutat întrucât spectatorii erau parcă distraşi de la subiectul muzical abordat pe moment. Eram cu toţii înţepeniţi undeva în urmă cu jumătate de oră, într-o adoraţie copilărească faţă de violonistul danez. Aşa de uşor a reuşit Nikolaj să sădească în noi sâmburele plăcerii încât dirijorul a fost nevoit să dea din mâini ca să fie băgat în seamă şi aplaudat în semn de încheiere?...


18 septembrie 2009
Sala Mare a Palatului
Sankt Petersburg Philarmonic Orchestra
Dirijor: Nikolaj Alexeev
Solist: Nikolaj Znaider
Program: Ceaikovski - Concertul pentru vioară şi orchestră în Re Major op.35, Enescu - Suita nr.2 în Do Major op.20, Prokofiev - Suita "Romeo şi Julieta" (fragmente)

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.