România Liberă / octombrie 2003
Organizată de Fundaţia William Shakespeare, Teatrul Naţional din Craiova şi Ministerul Culturii şi Cultelor, cu concursul unor numeroşi parteneri şi colaboratori, dar şi cu sprijinul decisiv al inimoşilor sponsori, în frunte cu Banca Comercială Română, care s-a implicat mereu în susţinerea iniţiativelor teatrale craiovene de largă anvergură, cea de-a patra ediţie a Festivalului internaţional din Bănie dedicat creaţiei shakespeariene s-a încheiat cu cîteva zile în urmă. Atît prin valoarea excepţională a demersurilor scenice, prin Concertul de muzică veche prezentat de Cvintetul Naţional Concordia şi prin Concertul extraordinar cu lucrări inspirate din opera marelui Will, dirijat de Horia Andreescu, prin expoziţiile de artă plastică şi de carte din foaierul teatrului şi de la Muzeul Judeţean de Artă, cît şi prin numeroasele lansări editoriale ale unor volume sub semnături de prestigiu (Istoria universală a teatrului de Ion Zamfirescu; Împreună cu Shakespeare de Peter Brook; Eduard al III-lea de William Shakespeare; Anglia de D.R. Popescu; Hamlet între vocaţie şi datorie morală de Grigore Zanc; Hamlet - caiet de regie, de Veronica Lazăr) ori prin spectacolul de televiziune cu Hamlet în interpretarea teatrului craiovean, cu Adrian Pintea în rolul prinţului danez, regizat de Tompa Gábor, prin spectacolul radiofonic cu Furtuna, în regia lui Liviu Ciulei, ca şi datorită scenariului radiofonic dedicat Hamletului craiovean al lui Vlad Mugur, festivalul acesta şi-a împlinit cu brio menirile programatice în plan artistic şi cultural, pe măsura aşteptărilor publicului şi ale oamenilor de cultură, demne de eforturile admirabile ale domnului Emil Boroghină, directorul artistic, creierul managerial şi organizatoric al manifestării.

Reprezentaţia cu A 12-a noapte, oferită de Lime Light Theatre din Moscova, a deschis în chip inspirat maratonul scenic, dezvăluindu-ne arta remarcabilă a actorilor ruşi, într-un savuros demers de sorginte elisabethană, în care rolurile feminine erau susţinute de bărbaţi, iar replicile rostite în limba engleză completau fericit filonul de umor pitoresc al spectacolului. După o altă reprezentaţie cu Hamlet, realizată de Teatrul Eugen Ionescu din Chişinău, în regia lui Ion Sapdaru, poate mai puţin incitantă decît versiunea scenică a aceluiaşi regizor reuşită pe scena botoşăneană, cu puţini ani în urmă, am aplaudat spectacolul Teatrului Naţional din Vilnius (Lituania) cu Richard al III-lea, în regia lui Rimas Tuminas, un răscolitor demers teatral-muzical-coregrafic consacrat acestui personaj emblematic (unealtă a Gheenei) pentru imaginea universală a răului. Valenţele simbolice şi metaforice ale obiectelor de recuzită, cromatica semnificativă a decorului şi a costumelor, rafinamentul interferenţelor muzical-coregrafice au fost principalii aliaţi ai unor merite actoriceşti dezvăluite generos pe parcursul reprezentaţiei. O sugestivă pată de culoare în festival au adus-o artiştii din Ţara Soarelui Răsare (Theatre du Sygne, din Tokio), în regia englezului William Galinsky, printr-o Poveste de iarnă populată de sprinţare jocuri cu mască şi elemente din zona teatrului de marionete, în ritmurile percuţiei specific japoneze. Miezul festivalului a coincis cu o veritabilă sărbătoare mult aşteptată: spectacolul clujean cu Hamlet, în viziunea lui Vlad Mugur, cu Sorin Leoveanu în rolul titular, o extraodinară şi tragică pecete artistică şi metafizică pusă de marele regizor asupra timpului nostru, a teatrului şi a existenţei lumii acestui început de mileniu, spectacol aplaudat şi ovaţionat minute în şir de publicul craiovean, care făcuse neîncăpătoare sala Teatrului Naţional din oraşul unde Meşterul montase un memorabil Hamlet cu aproape cinci decenii în urmă, cu regretaţii actori Gheorghe Cozorici, Silvia Popovici, Amza Pellea şi Constantin Rauţchi în distribuţie. Din fericire, această ultimă creaţie a regizorului realizată cu Naţionalul clujean a fost înregistrată de o echipă a Teatrului Naţional de Televiziune, pentru TVR Cultural, încît va putea fi văzută de telespectatorii de pretutindeni, îmbogăţind astfel memoria artei spectacolului din ţara noastră. Dacă acest Hamlet ne-a confruntat cu dimensiunea aproape homerică a unui sentiment apocaliptic, reprezentaţia cu Romeo şi Julieta, datorată Teatrului Tamási Aron din Sf. Gheorghe, în regia lui Bocsárdi László, a opus sentimentului morţii o rază de lumină venind dinspre ingenuitatea iubirii şi invulnerabilitatea artei. Şi acest spectacol a fost înregistrat de Teatrul Naţional de Televiziune, urmînd să bucure privirile şi sufletul telespectatorilor. Trista poveste a lui Romeo şi a Julietei sale şi-a aflat în festival şi o ilustrare cu mijloacele teatrului de cameră, prin dialogul protagoniştilor, însoţit de un inspirat comentariu pianistic, prezentat de Theater Aaron din Frankfurt, Germania.

Zona de mare altitudine a comediei shakespeariene şi-a aflat apoi patru ilustrări distincte, în faţa unui public numeros, care şi de această dată s-a arătat demn de eforturile şi nădejdile organizatorilor. Este vorba de reprezentaţia gazdelor cu Îmblînzirea scorpiei, în regia lui Mircea Cornişteanu, şi de spectacolul de studio cu WLMŞKSPR - Opere complete, de reprezentaţia Teatrului de Comedie cu A 12-a noapte, în regia lui Gelu Colceag, şi de savuroasa demonstraţie de virtuozitate regizorală, scenografică şi actoricească oferită de Teatrul Naţional din Nova Gorica (Slovenia) cu Visul unei nopţi de vară, în regia lui Janusz Kica. Două dimineţi ne-au întinerit sufleteşte prin spectacolele studenţilor de la UNATC, clasele profesorilor Florin Zamfirescu şi Adrian Pintea, iar seara de închidere a festivalului a confirmat oportunitatea colocviului artelor, sub semnul geniului shakespearian, prin reprezentaţia de operă cu Falstaff, de Giuseppe Verdi, datorată Teatrului liric din Braşov, sub semnătura regizorului Cristian Mihăilescu. Această diversitate şi, în acelaşi timp, confluenţă artistică a cunoscut, însă, momentul de maximă emoţie la reprezentaţia prestigioasei trupe Oleg Danovski, condusă de doamna Ana Maria Munteanu, cu Furtuna, în regia lui Sergiu Anghel, găzduită în sala Teatrului liric, cu ani în urmă sediul Teatrului Naţional din Craiova.

Dacă la toate aceste manifestări artistice vom adăuga şi o succintă reuniune colocvială moderată de criticul Ludmila Patlanjoglu, preşedinta secţiei române a AICT, şi onorată, ca toate celelalte spectacole şi întîlniri ale oamenilor de artă şi cultură din festival, de participarea criticului şi istoricului de teatru John Elsom, din Marea Britanie, preşedintele onorific al AICT, sau filmul cu Hamlet, în regia lui Peter Brook, şi documentarul cu titlul Brook despre Brook, vom avea imaginea unui eveniment cultural de mare anvergură, naţională şi internaţională, pe care craiovenii l-au zămislit cu mare greutate, dar şi cu bucuria datoriei împlinite. Teatru, muzică, dans, arte plastice şi literatură. Toate cu nădejdea redescoperirii marelui Will, în fapt redescoperindu-se pe sine prin bogăţia de necuprins a sensurilor prin generozitatea intelectuală şi prin perenitatea operei genialului dramaturg. Ce şi-ar putea dori mai mult un festival închinat lui Shakespeare?
De: Regia: Cu:

Articole similare

Articole similare

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus