Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Gainsbourg - vie héroïque

O personalitate excesivă. Gainsbourg - vie héroïque


Cultura, mai 2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Cea mai bună biografie după La môme / La vie en rose, întâmplător (sau nu) tot un film realizat în Franţa, Gainsbourg - vie héroïque dovedeşte că francezii ştiu să-şi amintească eroii şi o fac nu numai punând foarte mult suflet, ci şi foarte mult stil.

Filmul a pornit de la un roman grafic semnat Joann Sfar, acelaşi care şi-a pus amprenta pe adaptarea scenariului şi pe regie. Spectatorii de azi cunosc un Gainsbourg copil-minune, rătăcind pe străzile Parisului ocupat de nazişti cu Steaua lui David desenată pe piept şi acompaniat de prietenii lui imaginari, personaje ce ţin de realismul magic, sărite din benzile desenate ale regizorului.

Micul Lucien avea o imaginaţie debordantă, un gust ireproşabil la femei , o ţigară atârnându-i în colţul buzelor, aşa cum avea să-i rămână pentru tot restul vieţii, şi se pregătea pentru o carieră de pictor, în acelaşi timp fiind obligat de tatăl său, evreu-rus, să ia lecţii de pian.

Filmul surprinde în cele mai mici detalii existenţa fascinantă, trăită pe marginea prăpastiei a cantautorului francez, adorat şi detestat deopotrivă de către public. Dovezile lui de nebunie, femeile prin care a trecut, alcoolul şi talentul , manevrate de un alter-ego (în chipul unui personaj animat) care îl însoţea pretutindeni, l-au condus spre un sfârşit prematur, dar i-au şi asigurat notorietatea de care profita din plin.

Era greu de crezut că personalitatea unui asemenea artist ar fi putut fi reprodusă cu decenţă (măcar) într-o peliculă de 130 de minute, dar distribuţia atât de bine aleasă (Anna Mouglais ca Juliette Greco; Laetitia Casta ca Brigitte Bardot, Sara Forestier ca France Gall; Lucy Gordon ca Jane Birkin), împreună cu Eric Elmosnino, care imită atât de bine mişcările, mimica şi gesturile lui Gainsbourg că te face să crezi că a fost născut pentru rolul ăsta, contrazic impresiile sceptice.

Fiecare femeie din viaţa lui Gainsbourg a căpătat un cântec, fiecare l-a ajutat să se maturizeze (pe cât posibil se putea maturiza un visător ca el) şi fiecare l-a abandonat la un moment dat sau l-a îndepărtat pentru că el era "prea mult". Gainsbourg, un personaj şi în viaţa reală, nu-şi impunea nicio limită şi trăia totul la intensitate maximă. De la a bea până la a nu mai putea să facă sex (prima întâlnire cu Jane Birkin), plimbările cu Lincoln-ul pe plajă, refuzul de a dormi până nu termina de scris un cântec, ţigările sudate, dorinţa de a impresiona, geniul, totul era prea mult, căci prea puţin nu i se potrivea. Până la urmă nu excesul era problema, ci personalitatea excesivă.

Gainsbourg - vie héroïque are prospeţimea unui debut, meticulozitatea unei documentări, inocenţa unui joc de-a viaţa în mintea poetului, artistului total, Lucien Ginsburg, cunoscut publicului larg drept Serge Gainsbourg, cel care a iubit femeile şi viaţa... prea mult.

Parisul sub ocupaţie nazistă e filmat în culori reci, cultura pop a anilor ´60 are parte de glamour-ul cuvenit, cu toate iconurile feminine aduse în lumina reflectoarelor, în anii de final revenindu-se la întunecimea discretă. Copilul care a transformat urechile enorme şi nasul proeminent într-un trend devine star pentru ca apoi să se înece în propria genialitate, dansând cu la javanaise.

Dar pentru mine cea mai mare surpriză a fost să-l văd pe Răzvan Vasilescu în rolul lui Joseph Ginsburg, tatăl lui Serge, un personaj care se transformă din micul tiran al fiului, pe care îl considera incapabil să interpreteze o bucată clasică la pian, în cel mai înfocat admirator al său şi confident. Răzvan Vasilescu susţine cu mult şarm unul dintre cele mai importante roluri din film şi mă face să mă îndoiesc că ar fi trebuit să se nască în România, unde în continuare trece pe stradă ca un necunoscut.

Gainsbourg - vie héroïque este dedicat actriţei Lucy Gordon, care s-a sinucis în vara lui 2009.




 Toate articolele despre Gainsbourg - vie héroïque


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Rozana Mihalache


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer