Jurnalul Naţional / iunie 2010
Nu mulţi s-au înghesuit la concertul susţinut de Paul Anka la Sala Palatului în prima zi din iunie 2010. Poate pentru că nu aveau aşteptări prea mari în ceea ce îl priveşte (în prezent), poate că nu voiau să fie dezamăgiţi de idolul lor din adolescenţă, idolul tuturor adolescenţilor în anii '60, dar cei care au asistat la show au avut parte de un recital de excepţie.

Anka, la aproape 70 de ani, cu o orchestră de profesionişti în spate, a cântat două ore live fără întrerupere şi s-a mişcat precum un adolescent. Iar spectatorii, majoritatea de vârstă mijlocie, s-au ridicat de pe scaune la comanda cantautorului canadian, cântând şi dansând împreună cu el. Diana, Put your head on my shoulder, You are my destiny, Adam and Eve, Times of your life, She's a lady sau emoţionantul My way, au fost interpretate cu o voce înnobilată de trecerea anilor.

Anka a jurat că nu va pleca de pe scenă până nu va îndeplini toate cererile publicului, ajungând astfel să cânte şi o "bucată" italienească, inventată pe loc, pentru a satisface dorinţa unei domnişoare din Peninsulă aflată în sală.

Dar momentul culminant a fost când s-a aşezat la pian şi a început să povestească despre un tânăr care a venit la el în urmă cu mulţi ani şi l-a rugat să scrie un cântec împreună, un cântec pe care n-au reuşit însă niciodată să-l înregistreze în duet. Numele tânărului era Michael Jackson, iar numele cântecului This is it...

Aşadar, a fost o seară încununată de surprize mai mult decât plăcute, marca Paul Anka, care e un oldie, but he still got the moves.


0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus