Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici teatru  Sageata  Articole diverse

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Suceava, bulgări de timp... teatral - Festivalul Zilele Teatrului Matei Vişniec, 2019


iunie 2019
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Pentru a treia oară consecutiv oraşul Suceava, fosta Cetate de Scaun a Moldovei, devine în luna mai 2019 Cetatea de Scaun a Teatrului, cu rol de apărare a producţiilor scenice de calitate, a dialogului teatral rafinat ṣi a bunului gust artistic. Această a treia ediţie a Festivalului Zilele Teatrului "Matei Vişniec", cea mai reuşită de până acum, s-a desfăşurat pe parcursul a 14 zile, având ca temă principală Teatrul şi Democraţia, ambele apărute cu peste două mii de ani în urmă în leagănul civilizaţiei de la acea vreme, Grecia Antică.

Prin această desfăşurare de forte artistice, teatrul sucevean se impune cu paşi mici dar fermi în peisajul teatral românesc ṣi cu ocazia acestui eveniment festivalier, care tinde să devină unul de referinţă. Selecţia a fost una riguroasă, fiind prezente multe teatre din ţară - Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Oradea, Galaţi, Botoşani, Braşov, Turda, Piatra-Neamţ, Odorheiu Secuiesc, dar şi din Franţa (Théâtre Du Balcon Avignon, Théâtre de l'Echappée din Laval) sau din Republica Moldova (Teatrul Satiricus din Chiṣinău).


Cum era firesc, evenimentul îl are şi în acest an ca invitat de onoare, ṣi într-o oarecare măsură amfitrion, pe dramaturgul Matei Vişniec. Alături de domnia sa, "pentru a construi un spaţiu teatral fără frontiere şi punţi teatrale interne şi internaţionale", aşa cum a afirmat la una dintre întâlniri, spectatorii i-au mai putut întâlni pe regizorii Alain Timár şi Serge Barbuscia, pe actorul Salvatore Caltabiano, toţi trei directori de teatre la Avignon, pe editorul Emile Lansman din Belgia sau pe profesorul Evelio Minano Martinez din Spania, dar ṣi pe renumitul teatrolog ṣi profesor George Banu, pe actorul Constantin Chiriac, directorul Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu, pe regizorul Mihai Măniuţiu, managerul Teatrului Naţional din Cluj-Napoca.

Valoarea unui festival, însă, creste nu numai prin personalităţile prezente, ci şi prin calitatea temelor abordate în cadrul diverselor mese rotunde, întâlniri teatrale sau lansări de carte, şi mă voi referi în primul rând la acestea. Descifrarea simbolurilor teatrale, din perspectiva dramaturgului ṣi a criticului de teatru, le-a revenit lui George Banu şi lui Matei Vişniec; jurnalistul Sever Voinescu de la redacţia revistei "Dilema", împreună cu George Banu au analizat teatrul în spiritul timpului pe care îl parcurgem, relevând, printre altele, faptul că o creaţie scenică de excepţie îţi poate propune o viaţă superioară, iar pentru naşterea ei este necesară o mare tensiune între text şi viziunea regizorală.


În curtea Cetăţii de Scaun a Sucevei, vegheaţi de pietrele care vorbesc despre istorie, s-a dialogat despre teatru, despre democraţie şi identitate culturală în Europa, îndrumaţi de dramaturgul Matei Vişniec. Cum ştim, teatrul a fost încă din Antichitate profund implicat în viaţa cetăţii, iar astăzi cultura a devenit o latură identitară a unui popor. S-a reliefat o Europă a finanţelor, dar prin artişti, prin teatru, se poate întemeia o Europă a culturii, consolidând şi prin aceasta libertatea şi democraţia. Teatrul de calitate dă speranţă şi sens, mai ales elitelor.

Volumul Trei comedii Lysistrata, Viespile, Belşugul de Aristofan, cu o prefaţă şi introducere de Andrei Cornea, care semnează de altfel şi traducerea, a fost prezentat în cadrul dezbaterii "Comedia anticilor, comedia zilelor noastre". Nu a fost o lansare de carte, ci mai degrabă semnalarea unui act de cultură, a permanenţei temelor teatrului antic fie ele îngemănate în comedie sau în tragedie.

Triunghiul personalităţilor, cu ale sale laturi reprezentate de dramaturg - Matei Vişniec, teatrolog ca spectator avizat - George Banu şi regizor, scriitor - Mihai Măniuţiu, a comentat despre puterea şi rolul poeziei în viaţa unui important regizor, despre proza dar şi despre creaţiile sale scenice în "Întâlnire cu Mihai Măniuţiu şi cărţile sale". Volumul său de proză Fuga cu Henri, rezultatul a peste 30 de ani de inspiraţie, de aplecare asupra scrisului, ne introduce în lumea visului uneori în manieră grotescă, alteori suprarealistă, iar versurile prezintă un poet original, cu o pronunţată doză de stranietate. Am aflat totodată şi despre posibila întâlnire magică a doi creatori, regizor-actor şi despre acea alchimie, acea comunicare perfectă care există uneori în timpul naşterii unui spectacol, astfel încât rezultatul să fie o construcţie scenică perfectă.


Spectacole multe, spectacole bune, printre care Scripcarul pe acoperiş de Joseph Stein, al teatrului "Regina Maria" Oradea, Amintiri după Ion Creangă, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, Zic Zac, spectacol de teatru dans în regia Andreei Gavriliu. Apoi, firesc, spectacolele pe texte semnate de Matei Vişniec au ocupat un spaţiu important în festival: Teatrul Vag, TIP Bucureşti, Cum am dresat un melc pe sânii tăi, Théâtre Du Balcon Avignon, Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama, Teatrul "Matei Vişniec" Suceava, Migranṭii sau prea suntem mulţi în aceeaşi barcă, Teatrul "Tomcsa Sándor" Odorheiu Secuiesc, Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre, Teatrul Naţional Cluj-Napoca.

Prima seară a fost una ionesciană. Teatrul sucevean a deschis evenimentul cu spectacolul Rinocerii, unul dintre cele mai cunoscute şi mai jucate texte semnate de Eugène Ionesco. Regizorul şi totodată scenograful spectacolului, Alain Timár, director al Théâtre des Halles din Avignon, s-a întâlnit deseori cu texte aparţinând teatrului absurdului. Montarea prezintă pericolul rinocerizării într-o societate de consumatori dintr-o lume a consumului, o lume a supermarket-ului, hiperaglomerată de mărfuri. După cum mărturiseşte regizorul "masele fasciste" au construit de această dată un nou templu, acela al consumului cu "C" mare, în care divinizează puterea banului şi consumul de bunuri. Cu ajutorul unor combinezoane negre, gonflabile, este adusă în scenă o lume fals supradimensionată, o mulţime obeză, care cumpără mai mult decât are nevoie, într-un univers dezordonat dominat de consum. Echipa, formată din tineri actori remarcabili, îşi individualizează cu convingere personajele - Cătălin Ştefan Mîndru în Jean, Răzvan Bănuţ în Bérenger, Delu Lucaci, ispititoarea Daisy, dar şi Cosmin Panaite, Clara Popadiuc, Cristina Florea, Diana Lazăr şi Horia-Andrei Butnaru.


Cea de-a doua seară i-a adus în faţa unui public numeros pe actorul Salvatore Caltabiano, directorul artistic al Atelierului Florentin, un teatru de buzunar din Avignon ṣi pe regizorul Serge Barbuscia, director al Théâtre Du Balcon din Avignon, alături de ei pe dramaturgul Matei Vişniec, prin tulburătorul text pe care îl semnează, Cum am dresat un melc pe sânii tăi. O monodrama - omagiu, un emoţionant poem în proză, închinat iubirii. Inima, "organul nocturn care nu suportă lumina" şi mai apoi toate organele, contaminate de iubire, vor să evadeze în dragoste, în clipe de mângâieri. Bărbatul, interpretat cu sensibilitate şi rafinament scenic de Salvatore Caltabiano, rănit de refuzul femeii dorite, se închide în inimă, în spaţiul aparent fără ieşire, imaginat scenic de o ladă, cu multiple uşi ce se deschid. O iubire imposibilă şi posibilă în acelaşi timp, în care rana devine o oglindă gigantică, scrisorile de dragoste ard în mâna fierbinte a celui căruia îi sunt destinate, iar trupul iubitului râvneşte să se scufunde în inima celuilalt, în sângele lui. O oră de visare, de dulceaţă şi revoltă carnală, în care fiecare îşi poate recunoaşte sau dori "lada lui", iubirea lui, secretul lui.


Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama, un alt text semnat Matei Vişniec, aparent un spectacol pentru copii, îşi dezvăluie gradat scopul, acela de a-i deştepta cu precădere pe părinţi. Regizorul Ioan Brancu se sprijină pe această dublă propunere construind un spectacol al cărui principal mesaj, deşi mascat într-o metaforă, îşi reliefează treptat gravitatea. Unele mame de pe o planetă sunt obligate să îşi lase propriii copii în grija altora, privându-i de dragostea şi căldura părintească, pentru a câştiga bani făcând supă copiilor de pe alte planete. Extraterestrul le oferă micuţilor ca dar "bulgări de timp" şi îi ajută să li se împlinească cea mai puternică dorinţă, aceea de a-şi revedea mama. Deşi răscolitor, spectacolul are şi numeroase momente comice, momente muzicale în care actorii se pot remarca prin reale abilităţi plastice şi vocale. Demonstrându-şi încă o dată măsura talentului lor: Cristina Florea, Clara Popadiuc, Horia Butnaru, Adrian Amurăritei, Cosmin Panaite, Cătălin Ştefan Mîndru, Răzvan Bănuţ, Alexandru Marin, Diana Lazăr, Delu Lucaci, compun tipologii bine conturate. Spectacolul are totuşi neîmpliniri în ceea ce priveşte scenografia şi întruchiparea scenică a extraterestrului.

Ultima reprezentaţie suceveană în cadrul festivalului a fost Pisici, un spectacol concert, imaginat de interpretul şi compozitorul Bobo Burlăcianu, care semnează şi regia, şi de către Bobi Dumitraṣ, compozitor, umorist, membru al trupei "Fără Zahăr". Un spectacol a cărui valoare este deja recunoscută prin prezenta lui şi la alte festivaluri din ţară. O parodie muzicală, care aduce în scenă o lume "pisicească", în care personajele-pisici sunt puse în situaţii limită, specific umane, cărora încearcă să le afle rezolvarea cu mult umor. Îi descoperim din nou pe Cristina Florea, Clara Popadiuc, Cosmin Panaite, Horia Butnaru şi Cătălin Ştefan Mîndru, actori plurivalenţi, care cu mult farmec şi adevărată plăcere a jocului, "orice-ar fi să faci în viaţă pune şi iubire", construiesc momente şi "acele creaturi perfecte, total lipsite de defecte", răsplătite nu o dată cu aplauze generoase.


Zilele Teatrului "Matei Vişniec" au prezentat locuitorilor cetăţii sucevene o ofertă bogată de spectacole, întâlniri cu personalităţi din lumea teatrului, concerte, expoziţii, pentru toate vârstele şi gusturile. Evenimentul poate fi trecut în coloana reuşitelor, pentru conducerea instituţiei - Carmen Veronica Steiciuc, Directorul general, Oana Alina Mihăescu, Directorul adjunct, Nora Mîndru, Secretarul literar, pentru întreaga echipă organizatorică, dar şi pentru autorităţile locale, care, ca şi în anii precedenţi, l-au sprijinit.



 Toate articolele despre Articole diverse


0 comentarii

Spacer Spacer