Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Călătoria lui Gruber

Strategia amânării - Călătoria lui Gruber


Ziarul de duminică, aprilie 2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Curzio Malaparte, unul dintre cei mai interesanţi scriitori şi reporteri de război ai secolului XX şi "beneficiarul" unor răsturnări de destin spectaculoase (însuşi pseudonimul pe care şi l-a ales, "malaparte", reflectă conştiinţa sa că s-a aflat întotdeauna "în partea nefastă", sub tirul încrucişat al culpabilizărilor de tot felul) a trecut în iunie 1941 prin România, mai exact prin Iaşi - unde a stat câteva zile - în drumul său spre frontul de Est.

Pornind de la acest episod real al prezenţei sale într-un spaţiu în care avea loc în acele zile pogromul evreilor (pe care Malaparte avea să-l descrie, ulterior, în romanul său Kaputt), Călătoria lui Gruber, filmul regizorului Radu Gabrea, cu un scenariu scris de Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu pornind, la rândul lor, de la un alt scenariu, realizat de Eugen Uricariu după romanul sus-amintit, imaginează o serie de situaţii capabile să descrie haosul, birocraţia şi absurdul acelor zile. Totul este perceput prin ochii deznădăjduiţi ai unui străin incapabil să înţeleagă - şi cu atât mai puţin să rezolve - piedicile pricinuite de un voalat, dar real, sabotaj al autorităţilor. Pentru că, pe tot parcursul filmului, Malaparte îl caută, din ce în ce mai febril, pe medicul evreu Gruber (specializat în alergii după studiile la Florenţa), iar autorităţile locale îi pun beţe în roate în cele mai diverse moduri, de la amabilitatea linguşitoare la agresivitatea bădărănească.

Mai puţin riguros faţă de documentul istoric în sine decât celelalte filme ale regizorului (dacă ne raportăm fie doar la filmul anterior, Cocoşul decapitat, care descria, având ca sursă romanul lui Eginald Schlattner, viaţa şi destinul saşilor din Transilvania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), Călătoria lui Gruber îşi asumă pe deplin glisarea spre planul fictiv, repartizându-i acestui personaj aproape exotic funcţia de martor al unor situaţii aproape groteşti, dar reale, şi de victimă a unor confuzii teribile. Aproape narcotizat de simptomele unei alergii rebele, jurnalistul italian intră perplex în labirintul unui sistem căruia nu-i anticipase problemele şi care pare să-i depăşească puterea de înţelegere.

"Am preferat să urmez drumul lui Malaparte ca ziarist şi, plecând de la unele evenimente reale, dar necunoscute şi care nu apar în cartea lui, să rescriem povestea cinematografică a vizitei sale", spunea regizorul Radu Gabrea într-un interviu. Chiar dacă pentru spectatorii dornici de veridicitate istorică structura filmului poate părea oarecum derutantă, opţiunea de-a menţine în fundal dramatismul evenimentelor petrecute atunci şi doar de-a sugera suferinţa cumplită ascunsă de oficialităţi (prizonierii din trenuri nu se văd, ci doar se aud prin gemete înfundate, ceea ce are - în acest caz - mult mai mare putere de sugestie decât prezentarea prin imagini directe) nu viciază deloc puterea de convingere a tramei. Dimpotrivă, ceea ce sugerează filmul este continuul lanţ al slăbiciunilor, foarte familiar, din păcate, spaţiului românesc. Jocul caragialesc al măştilor şi qui pro quo-urilor care se desfăşoară în jurul lui Malaparte, cu neoficialul, dar trainicul, concurs al autorităţilor, şi care îl învăluie într-o strategie locală a amânării fără sfârşit şi a camuflării lipsei de soluţii, atinge frecvent accente de umor absurd, în ciuda amarei situaţii reale.

Este doar una dintre numeroasele calităţi ale filmului, alături de intensitatea dramatică a acestei căutări continue, tradusă printr-un real suspans. Cu o distribuţie excelentă, stimulată vizibil de firescul şi coerenţa replicilor pe care le are de rostit (de altfel, o caracteristică a scenariilor semnate de Răzvan Rădulescu şi - s-a putut vedea după Boogie - şi de Alexandru Baciu), filmul descrie traiectoria unei căutări disperate, pe fondul tragic al unui context istoric real.

O poveste elegant spusă, construită nu în tonul dezvăluirilor vitriolante şi demonstrative proprii vreunui talk-show de senzaţie, ci concentrată pe sugestia subtilă cu privire la tergiversările locale ce au camuflat uneori adevăruri teribile. Nu în ultimul rând o poveste de atmosferă, în care aparenta linişte şi pitorescul local devin acoperirea perfectă a turbulenţelor din fundal, ce rezonează perfect cu zbuciumul interior, ecranat de calmul autoimpus (sau, dimpotrivă, indus oficial) al unor personaje evident prea mărunte şi neputincioase pentru un război atât de mare.


Călătoria lui Gruber, România-Ungaria, 2008.
Regia: Radu Gabrea.
Cu: Florin Piersic Jr., Marcel Iureş, Claudiu Bleonţ, Udo Schenk, Alexandru Bindea, Răzvan Vasilescu, Andi Vasluianu, Mihai Gruia Sandu, Cristina Bodnărescu, Dumitru-Paul Fălticeanu.




 Toate articolele despre Călătoria lui Gruber


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Andreea Chiriac Hentea


Alte articole

 Era necesar un asemenea film - Călătoria lui Gruber, Roxana Călinescu, un interviu cu Radu Gabrea
 Una dintre feţele neplăcute ale realităţii - Călătoria lui Gruber, Rozana Mihalache
 Aproximativ - Călătoria lui Gruber, Andrei Gorzo
 Începutul unei dezbateri? - Călătoria lui Gruber, Alex. Leo Şerban, un interviu cu Radu Gabrea
 Lista lui Malaparte - Călătoria lui Gruber, Alex. Leo Şerban
 Toate articolele despre Călătoria lui Gruber


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer