Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Călătoria lui Gruber

Una dintre feţele neplăcute ale realităţii - Călătoria lui Gruber


Cultura, septembrie 2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Când se pomeneşte de Holocaust ne gândim automat la Auschwitz. Ororile care au avut loc acolo sunt cele mai cunoscute pentru că au fost de-a lungul vremii subiecte de literatură şi/sau cinema.

Toţi am auzit de "experimentele medicale" aproape de neconceput la care erau supuşi deţinuţii, de bătăile crunte şi umilinţele pe care le îndurau zilnic, de faptul că îşi vedeau copiii, părinţii sau prietenii maltrataţi groaznic şi de multe ori ajungeau să creadă că moartea nu poate veni mai repede.

Dar câţi dintre noi, în special noi românii, preferăm să ne gândim la Pogromul de la Iaşi, când în decursul a trei zile 13.266 de evrei au fost smulşi din casele lor şi ucişi fără milă?


[L-a căutat...]

Între 27 iunie şi 29 iunie 1941, la ordinul lui Ion Antonescu, mii de evrei din Iaşi au fost omorâţi, principala "măsură" luată în acest sens fiind închiderea lor în vagoane de tren şi lăsaţi fără apă şi fără mâncare.

"Trenurile morţii" au circulat atunci neîntrerupt între gările din Moldova.

Acest episod din istoria Celui de-al doilea război mondial a fost consemnat de Curzio Malaparte (pe numele său real Kurt Erich Suckert, născut din mamă italiancă şi tată german) în câteva pagini care fac parte dintr-unul dintre cele mai celebre, controversate şi cutremurătoare romane ale sale, Kaputt.

Pornind de la scurta şi emoţionantă "evocare" a celor trei zile negre de la Iaşi, Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu au scris scenariul filmului Călătoria lui Gruber, regizat de Radu Gabrea (Cocoşul decapitat - 2008), care adună şi cele mai importante nume ale cinematografiei române: Dinu Tănase semnează imaginea, Svetlana Mihăilescu este "responsabilă" pentru costume (impecabile) şi Melania Oproiu a legat fără reproş cadrele.

Desigur, nu se poate trece peste faptul că însuşi titlul peliculei este o metaforă superbă pentru tot ceea ce se întâmplă pe parcurs.

Aşadar, în perioada în care a avut loc masacrul mai sus menţionat, Curzio Malaparte trecea prin România, în drum spre Frontul de Est, când a fost răpus de o alergie teoretic banală, dar cu simptome îngrijorătoare, ceea ce l-a determinat pe un medic de la Bucureşti să-i recomande să meargă la Iaşi, la specialistul alergolog, Iosef Gruber, pentru un consult.

Malaparte, suferind şi conştiincios, odată ajuns în Iaşi, a început să-l caute pe aşa-numitul Gruber, dar spre ghinionul lui, a aflat că tocmai avusese loc o acţiune majoră împotriva evreilor şi i se pierduse urma.

Vremurile de atunci semănau izbitor de mult cu cele de acum în ceea ce priveşte rolul birocraţiei în ţara noastră mică (şi anume te îngropa de viu), aşa că lui Malaparte îi era din ce în ce mai greu să-l localizeze pe omul care trebuia să-l vindece.


[...până când...]

Interpretările actoriceşti sunt excelente - Florin Piersic Jr. mai mult decât onorabil în rolul principal, Răzvan Vasilescu (fabulos, ca de obicei), Udo Schenk (superb), Alexandru Bindea (delicios), Claudiu Bleonţ (diferit în sensul bun al cuvântului) - şi, surprinzător, nu par afectate de faptul că sunt nevoiţi să vorbească în altă limbă (alegere care s-a făcut probabil pentru ca întreaga poveste să fie mai veridică).

Dar nimic nu se compară cu momentul întâlnirii dintre scriitor şi medicul care-l putea vindeca.

Unde fusese Gruber în tot acest timp, ce-l ţinuse departe de Iaşi şi în acelaşi timp cum putuse să revină atât de repede?

Malaparte îl întreabă asta, iar el se fâstâceşte şi îi răspunde cu lacrimi în ochi că au fost nişte lucruri legate de familie.

Marcel Iureş, adică Iosef Gruber, este mai mult decât şi-ar fi putut dori orice regizor: un actor care s-a folosit de toate resursele personale şi artistice şi a furat (neintenţionat) tot filmul cu o apariţie de câteva minute. Exemplar, uimitor, excepţional.

Pe alocuri ne sunt "plasate strategic" indicii şi probe referitoare la carnajul care se petrecea de fapt în "dulcele târg al Ieşilor", iar Malaparte al lui Gabrea părea că nu observă, orbit fiind de efectele afecţiunii sale, însă această datorie îi revine spectatorului. El trebuie să surprindă şi să rezolve jocul de perspicacitate la care îl supune regizorul, nevoit de asemenea să cântărească şi să judece ceea ce e de judecat.

Trebuie semnalat şi că scena de câteva secunde de la sfârşit s-a dovedit a fi prea facilă şi deja "fumată", dar cum discutăm despre întreg, Călătoria lui Gruber este un film care nu doar merită văzut, ci pur şi simplu nu trebuie ratat, fiind un ansamblu de regie iscusită şi poveste bine închegată, cu dialoguri captivante care, din când în când, îţi provoacă un râs amar.




 Toate articolele despre Călătoria lui Gruber


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Rozana Mihalache


Alte articole

 Era necesar un asemenea film - Călătoria lui Gruber, Roxana Călinescu, un interviu cu Radu Gabrea
 Aproximativ - Călătoria lui Gruber, Andrei Gorzo
 Începutul unei dezbateri? - Călătoria lui Gruber, Alex. Leo Şerban, un interviu cu Radu Gabrea
 Lista lui Malaparte - Călătoria lui Gruber, Alex. Leo Şerban
 O satiră stinsă - Călătoria lui Gruber, Mihnea Columbeanu
 Toate articolele despre Călătoria lui Gruber


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer