Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Portret Alex. Leo Şerban

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Scrisori din Lisabona (3)


Alex. Leo Şerban

mai 2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Dragii mei,

vă scriu "la comun" pentru că noi formăm, de fapt, o reţea: reţeaua "Lisabona - lanţul slăbiciunilor":)

Cu Chiri am descoperit oraşul, în trecere, cîţiva ani la rînd - începînd cu sfîrşitul anilor 90 -, cînd de la Cannes mergeam la un mic festival din Algarve, în sudul Portugaliei, schimbînd trenurile după cum urmează: o dată la San Sebastian (oraş minunat, în care am şi stat după aceea - invitaţi fiind la un festival de film "de groază şi fantastic"), coborît dimineaţa la Lisabona de unde luat - spre prînz - vaporul pînă pe malul celălalt al Tejo-ului, de-acolo iar tren, schimbat nu mai ştiu unde (dacă-mi daţi o hartă vă spun) şi, în fine, ajuns pe la 6 seara la Portimao - unde, de regulă, nu ne aştepta nicio maşină din partea festivalului, în ciuda asigurărilor repetate, aşa că luam un taxi. "Inginerul" acestor combinaţii de festivaluri a fost Chiri, fireşte, care găsise o broşură cu datele tuturor festivalurilor - de la Clermont-Ferrand, cred - şi, cu pixul pe hîrtie, făcea conexiuni: deci ăsta se termină în data de, aşa că am putea continua cu ăstălalt, care începe în data de, iar de-acolo... Practic, am fi putut s-o ţinem aşa year round, sărind dintr-un festival într-altul. Din păcate, mai trebuia să şi lucrăm (cred că ajunseserăm, totuşi, cam la 10-11 festivaluri pe an!).

Apoi, "festivalul" din Algarve, să fim serioşi, era aşa, mai mult un fel de "odihnă şi tratament", mai ales că aveau drept pensionari (nu e o metaforă, după cum bine ştiţi) grupuri de turişti belgieni de vîrsta a treia care cîntau, la masă, "cîntecul festivalului" şi dădeau din mîini la refren animaţi de director (nelipsitul Carlos Manuel) într-o combinaţie de "Macarena" şi "Oac oac oac". Nu-nţelegeam unde nimerisem, nu avea deloc fason de festival de film cu ştaif (nici nu avea cum, săracu'), dar era foarte comic din varii motive, haosul domnea într-o veselie, mesele erau delicioase şi pe săturate şi, după încordarea şi stressul Cannes-ului, totul pica la fix.

Iar plajele la Atlantic erau paradiziace...

Prima pe care am tras-o după noi a fost Anca, nu mai ştiu dacă un an sau doi la rînd? Apoi noi n-am mai venit, dar aţi venit voi, Ana şi Mihai - bătînd drumul pînă în Algarve. Toţi ne-am îndrăgostit, pe loc şi irevocabil, de Portugalia şi de Lisabona - tu, Mihai, făcînd şi fotografii minunate aici! (Tot încerc să vă conving - pe tine, pe Marius Chivu şi pe Marius Rădoi - să postaţi pozele voastre pe LiterNet... Poate că acum, că v-am "deconspirat", o s-o faceţi;) )

Aşadar, cum voi aţi mai fost - cel puţin o dată - aici, am ataşat imagini poate mai puţin "tipice" ale Lisabonei. Nu-ncetez să mă minunez de frumuseţea acestui loc - care nu are nimic bombastic sau strivitor, dimpotrivă: cînd vezi toate magazinaşele, prăvăliile, atelierele de reparat/cumpărat orice - de la pantofi la fermoare şi piese de schimb -, lucruri pe care le aveam şi noi pînă nu demult, grupate în zona Bărăţiei sau "la Predoleanu", înţelegi că farmecul vine mai ales din faptul că oraşul ăsta nu şi-a pierdut firescul lucrurilor mici şi că păstrează vechiul aşa cum e el, vechi - eventual consolidîndu-l la temelie! Cu trotuarele pavate cu mici romburi neregulate, cu tramvaiele de la-nceputul sec. XX (imposibil să fie aceleaşi, probabil că se construiesc în continuare pe acelaşi model), cu şinele rămase-n caldarîmul pietruit chiar şi cînd nu mai trec tramvaie pe-acolo şi cu "Elevatorul" Santa Justa un fel de Tour Eiffel lusitan (mărturie a unei "revoluţii tehnice" după care eu, unul, mă topesc pentru că a prins patină), Lisabona este tot aşa cum o ştiţi, adică de vis. Iar ce e îmbucurător e că, de cîte ori te întorci, vezi că visul e-acelaşi - normal, că doar nu poţi "îmbunătăţi" ce e perfect...

E ca un fel de cinema care merge nonstop.



Scrisori din Lisabona - 3. Pentru Ana Maria Sandu, Anca Grădinariu, Mihai Chirilov şi Mihai Grecea
Album foto




 Toate articolele despre Portret Alex. Leo Şerban
Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Alex. Leo Şerban


Alte articole

 Děkuji Vám za pozornost, Alex. Leo Şerban, přeložila Jarmila Horáková
 Criticul de film Andrei Rus, al treilea câştigător al bursei Alex. Leo Şerban, Comunicat de presă
 Florentina Ciuverca obţine noua bursă Alex. Leo Şerban, 2013, Comunicat de presă
 Make it there - Bursa Alex. Leo Şerban, ediţia 2012, Cătălin Olaru
 Bursa Alex. Leo Şerban - prima ediţie, 2012, Comunicat de presă
 Toate articolele despre Portret Alex. Leo Şerban


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer