Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Cursa

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Descoperirea firescului - Cursa


Marian Rădulescu

decembrie 2013
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Un trailer transportă - pe o distanţă de peste 600 km - o piesă-gigant de la locul de fabricaţie până la compania care o solicitase. Doi şoferi prieteni (Mircea Albulescu şi Constantin Diplan) iau cu ei în cabină o tănără (Tora Vasilescu, aici la debut) plecată în căutarea unui iubit dispărut. Personaje aparent banale şi întâmplări ne-senzaţionale ascund semnificaţii şi demonstraţii de subtext nebănuite. "Tot ceea ce urmează se situează sub îndemnul moral de a perfora pojghiţa aparenţelor pentru a descifra mişcările de umanitate esenţială." (Alice Mănoiu) Mărunţişurile de viaţă din Cursa dau întâmplărilor o "senzaţie imbatabilă de adevăr" (Georgeta Davidescu).


Primele semne ale profesionalizării şi intelectualizării cinematografiei româneşti în ceea ce priveşte filmele "de actualitate" (cu tematică inspirată din "realitatea imediată", iar nu din epoci premergătoare vremurilor comuniste) au început să apară la începutul anilor '60, prin filmele lui Mircea Săucan (Ţărmul nu are sfîrşit, Meandre, 100 lei) şi Lucian Pintilie (Reconstituirea) - opere de scandal, imediat oprite de la distribuţie sau difuzate şi promovate, în cel mai bun caz, cu parcimonie. Apariţia Cursei lui Mircea Daneliuc, în 1975 (când aveau să apară Ilustrate cu flori de câmp şi Filip cel bun, ce surprind alte ipostaze şi tipologii inedite şi "nefotogenice"), marchează un eveniment şi o izbândă. Pentru întâia oară un film românesc "de actualitate", care polemizează cu cinema-ul îmbâcsit, convenţional, neexpresiv, dar şi cu o serie de conformisme sociale, este lăsat să circule liber în reţeaua cinematografelor din ţară, este elogiat de critici (care îl consideră "cel mai interesant debut regizoral din anii '70) şi iubit de spectatorii mai pretenţioşi, încântaţi de firescul situaţiilor şi al replicilor, de jocul actorilor şi pitorescul imaginii.
 


Cineast autentic încă de la primul film, Mircea Daneliuc ştie să îmbrace cuvintele în atmosferă, să conducă remarcabil o distribuţie şi să povestească cinematografic. Câteva structuri narative (genericul filmului ce denunţă aparatul de filmat ca măsluitor de adevăruri sau datele personajelor ce formează trio-ul principal) din povestea Cursei sunt reluate (amplificate, rafinate, dezvoltând coordonatele de tip ciné vérité), câţiva ani mai târziu, în Proba de microfon şi La capătul liniei - alte două momente de referinţă (şi de excepţie fericită) dintr-o cinematografie a "filmului surd în România mută" (C.T. Popescu).



Privind retrospectiv, filmele care susţineau înnoirea limbajului cinematografic din anii '60-'70-'80 au rămas singulare în producţia acelor timpuri: Mere roşii, Croaziera, Un om în loden, Stop-cadru la masă, Concurs, Faleze de nisip, Sfârşitul nopţii, Secvenţe, Pas în doi alături de cele amintite deja. Ele însă au însemnat tot atâţia paşi spre un dialog real cu publicul şi chiar cu producţia cinematografică mondială, fără a reuşi să impună o linie fermă, adevărată, a filmului de actualitate românesc.




 Toate articolele despre Cursa


4 comentarii

  • ce nu se stie despre film...
    bogdan burileanu, 27.12.2013, 10:50

    scenariul lui timotei ursu continea un element refuzat de cenzura (soferul interpetat de mircea albulescu fusese vinovat de moartea primei lui sotii - exista o secventa cu el in fata unei cruci). fiind vorba despre sinuciderea femeii, cenzura l-a eliminat, ciuntind esenta dramei care se consuma prin comportamentul celui raspunzator moral.
    timotei ursu, radical si coleric, a refuzat sa mai regizeze filmul. si asa a ajuns acesta pe mana debutantului daneliuc.

    • RE: ce nu se stie despre film...
      Marian Rădulescu, 29.12.2013, 21:21

      Interesante informaţii. Chiar şi aşa, "ciuntit", CURSA mi se pare un Film - un debut - mai mult decât onorabil, în contextul vremii. A se compara cu filmele regizate de "radicalul" şi "colericul" Timotei Ursu (DECOLAREA, SEPTEMBRIE, AL PATRULEA STOL) şi apoi a se trage concluzia...

      • RE: RE: ce nu se stie despre film...
        bogdan burileanu, 30.12.2013, 09:32

        absolut adevarat ceea ce spuneti. la aparitia lui, filmul a reprezentat o "gura de aer proaspat" si promisiunea (onorata ulterior!) a unui autor de film deosebit de interesant - devenit, mai tarziu, si radical, si coleric :)) dar un foarte important regizor de film, caruia noul val actual are de ce sa-i fie recunoscator.

        • RE: RE: RE: ce nu se stie despre film...
          saskiul [membru], 02.01.2014, 22:36

          Dacă nu mă înşel (şi nu mă înşel! :-)), dvs., domnule Burileanu, aţi produs - între altele - CROAZIERA. Altă incredibilă "gură de aer" în filmul românesc "din anii ăia". Cineaştii români recenţi sunt - chiar involuntar - recunoscători şi lui Daneliuc (pentru filmele de până în 1990), lui Pintilie (mai ales pentru RECONSTITUIREA), lui Tatos ori Dinu Tănase (LA CAPĂTUL LINIEI). Din păcate, recunoştinţa lor (nici voluntară, nici involuntară) e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire atunci când vine vorba de tradiţia insolită, începută mai mult decât onorabil de filme precum VIAŢA NU IARTĂ, ŢĂRMUL NU ARE SFÂRŞIT, MEANDRE, 100 LEI, NUNTA DE PIATRĂ, CONCURS, DREPTATE ÎN LANŢURI, PAS ÎN DOI, SFÂRŞITUL NOPŢII - filme inegale ca valoare, însă - cred eu - foarte proaspete ca propunere de limbaj cinematografic. (Unele filme de Mungiu şi de Porumboiu poate că sunt excepţii...) Aveţi dreptate, radicalismul şi spiritul coleric nu prea pot fi ţinute în frâu şi degenerează. Preţul plătit pentru "achiziţia" şi netratarea lor îl ştiu mai bine cei în cauză. Iar dacă se încăpăţînează să mai facă filme, se vede ce iese. :)

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Marian Rădulescu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer