Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Festivalul Internaţional de Film Comedy Cluj, 2015

Din păcate... - 2+2 & Lelaki harapan dunia / Cei ce salvează lumea la Comedy Cluj, 2015


Florian-Rareş Tileagă

PasiLiberi.ro, octombrie 2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Când îmi chem prietenii la un film pe care nu l-am văzut (mare, imensă greşeală), iar filmul e un eşec trist chiar dacă sinopsis-ul sună bine, îmi vine să intru în pământ. De parcă eu l-aş fi făcut. Dar aşa e în orice festival. Poţi aplica ce criterii vrei ca să alegi cele mai bune titluri din program (ţară de producţie, regizor, premii, distribuţie, sinopsis), pentru că, până la urmă, şansele să vezi un film excelent dintr-o ofertă de 200 de filme depind de un singur lucru: sfânta nimereală. Iată, mai jos, două filme ale căror sinopsis-uri m-au făcut să las tot şi să le văd. Din fericire, nu le-am zis şi altora să le vadă. Norocul meu. M-aş fi făcut mic de tot în fotoliu.

2+2

Nu voi scrie prea vesel despre acest film românesc, fiindcă realmente nu am fost vesel la această pretinsă comedie. Intrasem în sală cu nădejdea naivă a celui care caută cinema românesc, care are încredere în cinema românesc, care îl apreciază de ani buni pe regizor (Thomas Ciulei) pentru documentarele lui (aridul şi obsedantul Asta e, înduioşătorul Podul de flori, intensul Nebunia capetelor) şi care era aproape sigur că urmează, deci, un titlu cel puţin la înălţimea celorlalte. Din păcate, nu ştiu ce s-a întâmplat şi nu cred că am avut vreo pânză peste ochi, care m-ar fi împiedicat să văd bine filmul. L-am văzut prea bine, ba chiar am reuşit să stau până la final, în ciuda deselor dezveliri de mânecă, pentru a vedea la cât e ceasul. Aşa, cam din cinci în cinci minute.

În fine. Miranda e numele ţării imaginare pe care Thomas Ciulei a construit-o în 2+2, izbutind un fel de reconstituire parodică, teatralizantă a României din anii comunismului. În centrul poveştii sunt doi prieteni, care sunt prinşi de autorităţi în timp ce plănuiesc să fugă din Miranda. Ca pedeapsă, în loc să fie executaţi, cei doi sunt obligaţi să producă un film de promovare a Mirandei, dar lucrurile se precipită iar ceea ce părea o poveste previzibilă devine o joacă haotică de-a şoarecele şi pisica. Pe scurt şi foarte scurt, asta e povestea. Pe care aş fi putut să n-o rezum, fiindcă nu atât povestea în sine contează în 2+2, cât contextul în care are loc, tipologiile pe care le animă, detaliile secundare care îi dau conţinut.

Este, însă, un conţinut scăpat de sub control. Deşi filmul e un eseu alegoric interesant şi chiar legitim, estetic vorbind - cu aglomerări de hiperbole, cu grotesc, cu cromatică întunecoasă şi fizionomii deformate care parcă vin din Triumful morţii şi Jocuri de copii ale lui Pieter Bruegel, sau mai degrabă din Tuvalu al lui Veit Helmer şi Undeva la Palilula al lui Silviu Purcărete -, totuşi nu putem vorbi de o reuşită. Avansarea poveştii este constant frânată de devieri narative, de o teatralitate exagerată, fără însă ca spectatorul să priceapă de ce s-a ajuns acolo şi de ce personajele se manifestă aşa. Totul se întâmplă mult prea abstract, nelegat, strict pentru plăcerea jocului. Nu există decât rar justificări narative pentru scenele de histrionism al personajelor, ceea ce mă face să cred că au fost lăsate pe ecran ca să pară interesante şi să atragă atenţia. Să râdem. Astfel alcătuit, fără o logică evidentă a naraţiunii, fără o minimă verosimilitate a abstractului (da, există aşa ceva), cu exces de teatralitate acolo unde chiar nu era cazul, filmul plictiseşte şi derutează, părând o însăilare de scene şi scenuţe, picate din senin din alte filme şi filmuleţe. Evident, nu asta s-a vrut. Dar asta s-a obţinut. Se râde în sală, dar la strâmbături, scălâmbăieli şi, din păcate, e un grad de caricatură pentru care actori mari (Răzvan Vasilescu, Cornel Scripcaru, Marius Manole) cheltuiesc prea mult efort. Un efort trist, încorsetant. Din păcate, 2+2, cu toate bunele lui intenţii, e o joacă de-a plăcerea jocului, un film excelent filmat (imagine: Adrian Silişteanu), dar care îi va îndepărta pe mulţi de filmul românesc, confirmând ideea că nu ştim nici acum să spunem o poveste în cinema.

România, 2014, 98 min.
Regie: Thomas Ciulei
Scenariu: Thomas Ciulei; Akos Gerstner
Distribuţie (parţial
): Marius Manole; Răzvan Vasilescu
Imagine: Adrian Silişteanu
Vizionare: în cadrul Festivalului Comedy Cluj, 2015, Cluj-Napoca


Lelaki harapan dunia / Cei ce salvează lumea

Malaezia, zilele noastre. Un tată doreşte să-i oferă fiicei sale o casă, care se află tocmai în inima junglei. Ca s-o mute din junglă în sat, omul pune în mişcare o armată de oameni, inclusiv lăutari. Dar, la scurt timp după ce începe uriaşul proces de mutare, în casă (numită, în film, Casa Americană) se strecoară un imigrant fugar. Neştiind cine e, dar simţindu-i prezenţa, cărăuşii cred că au de-a face cu duhuri rele, prilej de animare a întregului sat în lupta pentru stârpirea necuratului. E o angrenare de forţe care ilustrează fondul de superstiţii al ruralului asiatic, încă exotic, încă înrădăcinat în credinţele vechi, fără de care viaţa n-are sens în acea parte a Pământului. În plus, prin strecurarea fugarului, exotic la rândul lui, în acest mediu aparent sacru, iese la iveală amestecul de lumi, de gândiri, de culturi, pe un teren comun - casa - care, ironic, se numeşte "casa americană".

Ironia politică nu are, însă, suficientă forţă pentru a scoate filmul din zona de caricatură infantilă. De la bun început are loc o exagerare fără gust a comicului, cu muzică în exces (evident supralicitată pentru a da culoare acolo unde personajele şi povestea sunt ineficiente), cu atmosferă de pozne de care te saturi pentru că e teribil de copilărească, fără conţinut. Personajul colectiv, de structură rurală, e coborât la un nivel de personaj şters, cam idiot, ca în show-urile de copii. Transparent, neverosimil, forţat, fără personalitate, enervant ca infantilitate a abordării, filmul uimeşte cel mult prin premiile obţinute la Locarno şi Hong Kong.

Filmul mai rulează miercuri, 21 octombrie 2015, ora 20.00, la Cinema "City Iulius".

Malaezia, 2014, 94 min
Regie: Seng Tat Liew
Scenariu: Seng Tat Liew
Distribuţie (parţial
): Jjamal Ahmed; Harun Salim Bachik
Imagine: Gay Hian Teoh
Vizionare: în cadrul Festivalului Comedy Cluj, 2015, Cluj-Napoca
.
Descarcă programul Comedy, Cluj, 2015 aici..



 Toate articolele despre Festivalul Internaţional de Film Comedy Cluj, 2015


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Florian-Rareş Tileagă


Alte articole

 Obywatel / Cetăţeanul - dublu premiat la Comedy Cluj, 2015, Adrian Ţion
 Un film călduţ. spre foarte cald - An Honest Liar, la Comedy Cluj, 2015, Florian-Rareş Tileagă
 E firesc şi OK să vă placă - VAN valami furcsa és megmagyarázhatatlan / Din motive inexplicabile la Comedy Cluj, 2015, Florian-Rareş Tileagă


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer