Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Festivalul de Film Documentar One World România, 2016

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Regina absolută a acestor tărâmuri - Ukrainian Sheriffs / Şerifi în Ucraina la One World Romania, 2016


Mihai Brezeanu

martie 2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Şerifi în Ucraina. Un orăşel, undeva, în sudul ţării. Un timp, undeva, la începutul acestui deceniu, înainte şi după izbucnirea războiului. O comunitate cvasi-izolată, departe de orice centru, în care, în lipsa unei secţii de poliţie / miliţie, doi cetăţeni sunt numiţi de primar şerifi locali. Cum se zice "true detective" în ucraineană?


Cei doi încearcă. La volanul unei maşini ce transformă fiecare plecare de pe loc într-un mic miracol, cei doi încearcă. Prin noroaie cât roata, în timpul răpit de la creşterea porcilor ori de la tăierea lemnelor pentru iarnă, cei doi încearcă. Uneori mai rezolvă un conflict între vecini şi acceptă cu plăcere ţuica de după, alteori ridică din umeri a neputinţă.

Se întâmplă să descopere, în vreuna dintre casele ce stau să cadă peste oamenii ce au căzut de mult, lucruri teribile. De pildă, un cadavru în descompunere. Se întâmplă să greşească, grav, să bănuie, să acuze, să pună umărul la 3 ani şi jumătate de închisoare pentru un nevinovat. Încearcă să repare ce se mai poate repara.

În lumea aceea, nu prea depărtată (câteva sute de kilometri de graniţa românească, deşi, mi-e teamă, nu trebuie să păşim nici un pas dincolo de frontieră pentru a descoperi realităţi similare), cei doi nu contează, de fapt, prea mult. După cum nu contează nici autorităţile de orice fel, nici vreo formă de agregare economică, nici măcar vreo mafie, cât de pricăjită.

Regina absolută pe acele tărâmuri e sărăcia şi singură speranţă de abdicare vine din partea morţii. Urmaşii aristocraţiei scăpătate din conacele şi livezile lui Cehov sunt foştii ţărani din dezmembratele sate ale Estului Europei. În cel mult două-trei decenii, ele şi ei vor dispărea, lăsând în urmă prea puţine amintiri şi prea multă nepăsare.

PS: Ieri (27 martie 2016), s-a terminat al 9-lea One World Romania. Dintr-o ediţie al cărei epicentru au fost, în locul tradiţionalelor Studio şi Muzeul Ţăranului, cele două săli ale Cinematecii, mă aşteptăm, la lecturarea ante-festival a programului, să rămân cu gânduri şi impresii despre multiplele faţete ale imigraţiei şi despre celelalte crize ale Europei. La final, m-am pomenit tăcând din cu totul alte motive.

Coreea de Nord, Egipt, Slovacia, Cehia, Moldova, Ungaria, România, Ucraina, Cecenia, Italia (ar merită numărat câte limbi au fost vorbite în cele 60 de filme din 2016!). Numele unor bucăţi de lume în care sărăcia are un portofoliu uman şi imobiliar de invidiat şi în teribilă expansiune. Nu, comunismul n-a fost şi nu este o soluţie. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie căutată şi practicată, raţional, inteligent şi răbdător, una.

Descarcă broşura One World Romania, 2016 aici..



 Toate articolele despre Festivalul de Film Documentar One World România, 2016


0 comentarii

Spacer Spacer