Siska Deluxe (r. Jan Cvitkovic). Un film de la care n-aveam mari aşteptări, din Focus Slovenia. S-a dovedit a fi vesel şi potrivit pentru startul unei zile pline. Trei prieteni rataţi moştenesc o croitorie de la mătuşa unuia dintre ei şi deschid o pizzerie. Cum să pună pe picioare o afacere profitabilă? L-ar aduce pe Gordon Ramsay, celebrul bucătar britanic, să-i ajute, dar ce să caute el în cartierul lor din Ljubljana? În lipsa unui manager de criză, le vine ideea unei oferte speciale: pentru fiecare pizza comandată, livrează în plus ceva. Orice îşi doreşte clientul. Cea mai bizară solicitare: o lebădă. Furată de la grădina zoologică, pasărea ajunge la client, asta după ce şoferul cu lebăda pe scaunul din dreapta le explică poliţiştilor de la rutieră că este cea mai bună prietenă a lui şi nu o putea lăsa singură acasă. Sau că legea se referă la cîini şi pisici transportate cu maşina, nu la păsări. Mult umor de limbaj şi de situaţie. Linia narativă hilară este dublată de problemele serioase ale celor trei, dar şi acestea ajung până la urmă să fie amuzante. Am râs.
Ulterior, m-am contrazis cu un prieten care zice că Siska Deluxe e cel mai slab film din festival. I-am reproşat că se ia prea în serios şi am tranşat discuţia invocând eternul "de gustibus". Poate că ne-am mai fi certat dacă nu ar fi început filmul la care ne-am întâlnit. Forældre / Părinţi (r. Christian Tafdrup), Danemarca, premiul pentru cel mai bun actor (Søren Malling) la Premiile Bodil 2017. Bizar şi neverosimil. Tema, criza de cuplu după ce copilul creşte şi pleacă de acasă, aduce un element promiţător: se trezesc într-o bună zi cu corpul şi chipul din tinereţe. Numai că de aici povestea devine ciudată: mama, cea care arată ca acum 30 de ani, flirtează şi are o relaţie cu fiul ei. Când îşi anunţă soţul că îl părăseşte şi vrea să aibă cu copil cu... copilul ei, un cuplu de vârsta a doua din faţa mea s-a ridicat şi a plecat. Finalul le-ar fi arătat că lumea se întoarce în matcă şi întoarcerea în timp a fost doar un artificiu scenaristic. Ce-i drept, cam tras de păr.
Cine n-a ieşit din sală la niciun film de la TIFF să arunce piatra. Eu azi am ieşit de la Jours de France / 4 zile în Franţa. Nu subiectul m-a deranjat (doi homosexuali care fug unul de celălalt. Sau unul după celălalt?), ci faptul că era lung şi plictisitor. Un road-movie din care, după 45 de minute, am rămas totuşi cu o replică amuzantă ce parodiază crezurile din Hexagon: "libertate, demnitate, virilitate".
Finalul zilei a fost chiar mai bun decât începutul şi a fost, până acum, doza obligatorie de teatralitate de la TIFF. The Party / Petrecerea (r. Sally Potter). Imagine alb-negru. Încă din prima scenă gândul m-a dus la Cehov. De la el ştim că dacă apare un pistol în actul întîi, acesta sigur va fi folosit în ultimul act. În film, cea care apare prima în cadrul unei uşi şi îndreaptă arma spre noi este Kristin Scott Thomas. Alături de ea, o grămadă de actori celebri şi talentaţi: Timothy Spall, Patricia Clarkson şi Cillian Murphy. Toţi trei joacă în serii de televiziune cunoscute: Harry Potter, House of Cards sau Peaky Blinders. Dar aici sunt magistrali în roluri versatile şi dramatice şi susţin stilul de joc fără cusur al lui Kristin Scott Thomas. O tragi-comedie despre a cărei temă nu o să dezvălui prea multe, spun doar că nu este recomandată pentru cei intoleranţi cu relaţiile între persoane de acelaşi sex. Rulează şi luni, 5 iunie 2017, la Casa de Cultură a Studenţilor, de la ora 21:45, într-o proiecţie caritabilă iniţiată de Beard Brothers pentru utilarea Secţiei de Arşi de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.
Descarcă broşura TIFF 2017 aici..