În lumea tot mai pretins cosmopolită şi globalizată în care se presupune că trăim, actori (şi tehnicieni deopotrivă) migrează tot mai uşor de la o cinematografie la alta. Drept care nu mai e chiar atât de neobişnuit să recunoşti feţe "locale" în producţii cât se poate de diverse, purtând varii alte ştampile.
În ceea ce îi priveşte pe actorii noştri, căci despre ei vorbim în aceste rânduri, ultimii ani şi coproducţiile (ori chiar cele 100% "străine") de foarte diverse calibre şi bugete realizate pe meleaguri mioritice
le-au oferit destule prilejuri de a apărea în cu totul alte tipuri de filme decât cele cu care îi (şi ne) obişnuise cinematografia autohtonă.
E drept, cel mai adesea au fost reduşi la prezenţe
pasager-episodice. Aşa se întâmpla încă de pe vremea coproducţiilor şaizeciste
franco-române precum
Codine (1963) sau
Steaua fără nume (1965; ambele în regia lui Henri Colpi) - Răzvan Petrescu, Eugenia Popovici, Grigore
Vasiliu-Birlic ş.a. La fel Florin Piersic şi Dem Rădulescu în
Sept hommes et une garce (Bernard Borderie, 1963).
Post-revoluţie, povestea
s-a schimbat un pic. Există, încă, destule filmuleţe de serie B/C/... făcute aici pentru că, deh, e mai ieftin. Aşa au ajuns Adrian Pintea şi Irina Movilă terorişti sârbi în
Diplomatic Siege (1999, cu Tom Berenger şi Daryl Hannah), Constantin Cotimanis şi Daniela Nane (trecută şi prin
Dracula II: The Ascension sau
Garguiul) terorişti ruşi în
Epicenter (2000), Monica Bârlădeanu (aka Monica Dean, transplantată la Hollywood şi prezentă în serialul de mare succes
Lost ca flamă a drăguţului Jack / Matthew Fox), Cristian Popa şi Adrian Pintea în
horror-ul american
Caved In (2005). Sau Claudiu Bleonţ, vampir de serviciu prin tot soiul de
Dark Prince, Dracula III ş.cl., dar şi prin a cincea parte a seriei
Return of the Living Dead.
Maria Dinulescu a fost o ţigancă dansatoare stradală prin Olanda
într-un soi de versiune tv a celebrului
Gadjo dilo (Tony Gatlif, 1997), cu românca demult stabilită în Franţa Rona Hartner în rolul principal,
Gadjé (2005) şi, respectiv, o victimă a vampirilor în
Blood and Chocolate (acum şi pe ecrane). Chiar şi în producţii mai de soi, precum
Amen-ul lui
Costa-Gavras (Marin Moraru, Marcel Iureş, Ion Caramitru, George Ivaşcu, Horaţiu Mălăele, Ovidiu Cuncea, Dorina Chiriac) ori
Callas Forever (Zefirelli) - în care se văd Gabriel Spahiu, Florin Piersic Jr., Răzvan Popa şi Maria Andrei -, ai noştri sunt, pur şi simplu figuraţie.
Există şi câteva excepţii, însă. De la prezenţa
într-un film al Mártei Mészáros,
La Settima stanza (1995), Maia Morgenstern a ajuns în
Privirea lui Ulise a lui Theo Anghelopoulos şi, nu mult mai târziu, Fecioara Maria în
ultra-controversatul Patimile lui Hristos (Mel Gibson, 2004). Luminiţa Gheorghiu a avut un rol substanţial în
Code inconnu, apărând şi în alt film al lui Michael Haneke,
Le temps du loup. În 1994, Marcel Iureş era în câteva cadre (pariziene) din
Interview with a vampire (Neil Jordan). Trei ani mai târziu promova la rangul de terorist sârb în
The Peacemaker (Mimi Leder). În 2002 îl înfrunta pe Bruce Willis, în chip de comandant al unui lagăr de prizonieri nazist în
Hart's War, iar în
Layer Cake (Matthew Vaughn) devenea mafiot sârb pe urmele gangsterului jucat de Daniel Craig. Iar anul trecut
l-am putut vedea în drama sportivă
Goal!, ca antrenor al echipei de fotbal Newcastle United. Cât despre Oana Pellea, după o violentă decapitare în
Haute tension (Alexandre Aja, 2003), a fost aproape unanim lăudată pentru rolul din
Children of Men (Cuáron), iar anul acesta o vom putea vedea în comedia britanică
I Really Hate My Job, în care joacă şi Alexandra Maria Lara, actriţă germană de origine română (
Der Untergang / Ultimele zile ale lui Hitler).
La capitolul tineri, Maria Popistaşu (văzută şi în
Gunpowder, Treason &
Plot şi seria BBC
Sex Traffic, alături de Anamaria Marinca, a cărei prestaţie remarcabilă a fost premiată cu un BAFTA) şi Bogdan Dumitrache au fost eroii din
Crash Test Dummies (Jörg Kalt, 2005). Iar în curând îi veţi putea vedea pe Anamaria Marinca, Andi Vasluianu, Dragoş Bucur, Florin Piersic Jr şi Alexandru Drăgoi alături de Tim Roth în
Youth Without Youth al lui Coppola, filmat tot la noi şi inspirat de Eliade.