În lumea tot mai pretins cosmopolită şi globalizată în care se presupune că trăim, actori (şi tehnicieni deopotrivă) migrează tot mai uşor de la o cinematografie la alta. Drept care nu mai e chiar atât de neobişnuit să recunoşti feţe "locale" în producţii cât se poate de diverse, purtând varii alte ştampile.
În ceea ce îi priveşte pe actorii noştri, căci despre ei vorbim în aceste rânduri, ultimii ani şi coproducţiile (ori chiar cele 100% "străine") de foarte diverse calibre şi bugete realizate pe meleaguri mioritice le-au oferit destule prilejuri de a apărea în cu totul alte tipuri de filme decât cele cu care îi (şi ne) obişnuise cinematografia autohtonă.
E drept, cel mai adesea au fost reduşi la prezenţe pasager-episodice. Aşa se întâmpla încă de pe vremea coproducţiilor şaizeciste franco-române precum Codine (1963) sau Steaua fără nume (1965; ambele în regia lui Henri Colpi) - Răzvan Petrescu, Eugenia Popovici, Grigore Vasiliu-Birlic ş.a. La fel Florin Piersic şi Dem Rădulescu în Sept hommes et une garce (Bernard Borderie, 1963).
Post-revoluţie, povestea s-a schimbat un pic. Există, încă, destule filmuleţe de serie B/C/... făcute aici pentru că, deh, e mai ieftin. Aşa au ajuns Adrian Pintea şi Irina Movilă terorişti sârbi în Diplomatic Siege (1999, cu Tom Berenger şi Daryl Hannah), Constantin Cotimanis şi Daniela Nane (trecută şi prin Dracula II: The Ascension sau Garguiul) terorişti ruşi în Epicenter (2000), Monica Bârlădeanu (aka Monica Dean, transplantată la Hollywood şi prezentă în serialul de mare succes Lost ca flamă a drăguţului Jack / Matthew Fox), Cristian Popa şi Adrian Pintea în horror-ul american Caved In (2005). Sau Claudiu Bleonţ, vampir de serviciu prin tot soiul de Dark Prince, Dracula III ş.cl., dar şi prin a cincea parte a seriei Return of the Living Dead.
Maria Dinulescu a fost o ţigancă dansatoare stradală prin Olanda într-un soi de versiune tv a celebrului Gadjo dilo (Tony Gatlif, 1997), cu românca demult stabilită în Franţa Rona Hartner în rolul principal, Gadjé (2005) şi, respectiv, o victimă a vampirilor în Blood and Chocolate (acum şi pe ecrane). Chiar şi în producţii mai de soi, precum Amen-ul lui Costa-Gavras (Marin Moraru, Marcel Iureş, Ion Caramitru, George Ivaşcu, Horaţiu Mălăele, Ovidiu Cuncea, Dorina Chiriac) ori Callas Forever (Zefirelli) - în care se văd Gabriel Spahiu, Florin Piersic Jr., Răzvan Popa şi Maria Andrei -, ai noştri sunt, pur şi simplu figuraţie.
Există şi câteva excepţii, însă. De la prezenţa într-un film al Mártei Mészáros, La Settima stanza (1995), Maia Morgenstern a ajuns în Privirea lui Ulise a lui Theo Anghelopoulos şi, nu mult mai târziu, Fecioara Maria în ultra-controversatul Patimile lui Hristos (Mel Gibson, 2004). Luminiţa Gheorghiu a avut un rol substanţial în Code inconnu, apărând şi în alt film al lui Michael Haneke, Le temps du loup. În 1994, Marcel Iureş era în câteva cadre (pariziene) din Interview with a vampire (Neil Jordan). Trei ani mai târziu promova la rangul de terorist sârb în The Peacemaker (Mimi Leder). În 2002 îl înfrunta pe Bruce Willis, în chip de comandant al unui lagăr de prizonieri nazist în Hart's War, iar în Layer Cake (Matthew Vaughn) devenea mafiot sârb pe urmele gangsterului jucat de Daniel Craig. Iar anul trecut l-am putut vedea în drama sportivă Goal!, ca antrenor al echipei de fotbal Newcastle United. Cât despre Oana Pellea, după o violentă decapitare în Haute tension (Alexandre Aja, 2003), a fost aproape unanim lăudată pentru rolul din Children of Men (Cuáron), iar anul acesta o vom putea vedea în comedia britanică I Really Hate My Job, în care joacă şi Alexandra Maria Lara, actriţă germană de origine română (Der Untergang / Ultimele zile ale lui Hitler).
La capitolul tineri, Maria Popistaşu (văzută şi în Gunpowder, Treason & Plot şi seria BBC Sex Traffic, alături de Anamaria Marinca, a cărei prestaţie remarcabilă a fost premiată cu un BAFTA) şi Bogdan Dumitrache au fost eroii din Crash Test Dummies (Jörg Kalt, 2005). Iar în curând îi veţi putea vedea pe Anamaria Marinca, Andi Vasluianu, Dragoş Bucur, Florin Piersic Jr şi Alexandru Drăgoi alături de Tim Roth în Youth Without Youth al lui Coppola, filmat tot la noi şi inspirat de Eliade.